„Rosneft”, gigantul petrolier rusesc, contestă fezabilitatea proiectului lui Vladimir Putin privind inteligența artificială „suverană”
Cea mai mare companie petrolieră din Rusia, „Rosneft”, condusă de Igor Sechin, un apropiat al lui Vladimir Putin, a ridicat semne de întrebare asupra posibilității de a crea modele de inteligență artificială (IA) complet independente, izolate de restul lumii. Potrivit răspunsului companiei la un proiect de lege elaborat de Ministerul Digitalizării, inițiativa este considerată imposibil de realizat din punct de vedere tehnic.
Proiectul de lege vizează reglementarea funcționării IA în Rusia, impunând, printre altele, dezvoltarea și antrenarea rețelelor neuronale exclusiv de către companii autohtone, utilizând seturi de date rusești. „Rosneft” susține că infrastructura de calcul necesară nu este încă dezvoltată în țară, iar datele relevante în limba rusă sunt insuficiente pentru un astfel de proiect.
Obstacole tehnice majore
În contextul acestor probleme, compania a propus o soluție pragmatică: permisiunea de a utiliza date publice de pe internet, indiferent de locația serverelor, inclusiv articole din „Wikipedia”. Această abordare contrastează cu viziunea Kremlinului, care dorește o IA „suverană”, adică controlată și operată exclusiv în interiorul granițelor Rusiei.
Și alte entități din mediul de afaceri au exprimat rezerve. Asociația Platformelor Digitale (APD), Asociația Afacerilor Europene (AEB) și Camera de Comerț și Industrie (CCI) au subliniat că, în prezent, nu există modele de IA în Rusia care să corespundă cerințelor de „suveranitate”. Aceste dezvoltări utilizează componente străine și depind de seturi de date deschise.
Asociația întreprinderilor din domeniul tehnologiilor informatice și informaționale (APKIT) a ridicat, de asemenea, problema clarificării conceptului de „suveranitate”. Definițiile termenilor „suveran” și „național” în cadrul proiectului de lege sunt neclare, ceea ce generează confuzie și dificultăți de aplicare.
Impactul asupra mediului de afaceri
Reprezentanții mediului de afaceri au exprimat îngrijorări cu privire la impactul potențial al proiectului de lege asupra costurilor și dezvoltării. Cerința de a utiliza modele „de încredere”, care respectă standarde stricte de securitate și calitate, precum și obligativitatea prelucrării datelor exclusiv pe teritoriul Rusiei, ar putea duce la creșterea costurilor pentru companii, încetinirea lansării produselor pe piață și mutarea dezvoltării în alte jurisdicții.
De asemenea, AEB a criticat includerea în proiect a „valorilor spirituale și morale tradiționale rusești” ca criteriu pentru evaluarea IA. Conform asociației, aceste concepte nu pot servi drept bază juridică pentru decizii relevante.
Ministerul Digitalizării a luat parțial în considerare observațiile, aducând modificări proiectului de lege. Dezbaterea publică pe marginea documentului s-a desfășurat în perioada 18 martie – 15 aprilie, dar inițiativa nu a fost încă prezentată spre examinare Dumei de Stat.
