Situație alarmantă în sistemul de sănătate din România: programele de sănătate nu mai răspund nevoilor reale ale pacienților, iar perspectiva pentru 2026 este una sumbră. Aceasta este concluzia trasă de Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), care a tras un semnal de alarmă în cadrul Conferinței CDG „Programele de sănătate – sursă de securitate națională”, desfășurată recent la Parlamentul României.
Un sistem de sănătate depășit și ineficient
Radu Gănescu a evidențiat faptul că sistemul de sănătate din România are nevoie urgentă de ajustări majore. În opinia sa, programele curente, majoritar orientate spre abordări curative, nu mai sunt în concordanță cu nevoile populației, în special în contextul creșterii numărului de pacienți cu boli cronice. „Programele de sănătate din România sunt depășite și ineficiente”, a afirmat oficialul, subliniind că această situație poate avea consecințe grave pe termen mediu și lung.
Contextul este acut, având în vedere ritmul de îmbătrânire al populației și creșterea incidenței bolilor cronice, precum diabetul, bolile cardiace sau afecțiunile oncologice. În aceste condiții, sistemul de asistență medicală trebuie să fie adaptat și să includă preventiv, pentru a putea face față noilor provocări. În schimb, actualele programe vizează în principal tratarea simptomelor și intervenții de urgență, ceea ce duce la suprasarcină și la costuri extrem de mari pentru bugetul național.
E nevoie de reforme prin orientare spre prevenție
Potrivit lui Gănescu, pentru a asigura securitatea națională și pentru a preveni o criză sanitară, România trebuie să-și reevalueze și să reformeze complet politica de sănătate. Un punct critic în discursul său a fost lipsa unui segment puternic dedicat preventiei, deși majoritatea programelor se bazează pe tratament după apariția bolii. „Dacă nu investim în prevenție, vom ajunge să cheltuim tot mai mulți bani pe tratament, iar efectele vor fi lipsite de control”, a explicat președintele COPAC.
Întrebarea principală, în opinia lui Gănescu, este modul în care sistemul poate fi adaptat pentru a include pe deplin prevenția și managementul afecțiunilor cronice. Aceasta presupune nu doar modificări legislativ-bugetare, ci și o schimbare profundă în abordarea serviciilor medicale, astfel încât pacientul să fie implicat activ în procesul de sănătate.
Perspective și provocări pentru următorii ani
Specialistul a subliniat că modificările trebuie să fie implementate urgent, dacă România vrea să evite o criză sanitară de proporții. La nivel european, țările au început deja să rethinkeze sistemele de sănătate, axându-se mai mult pe prevenție și management pe termen lung, ca alternative viabile pentru a asigura sustenabilitatea.
În acest context, declarațiile lui Gănescu ridică semne de întrebare asupra capacității actualei guvernări de a implementa reforme manageriale și financiare radicale. În timp ce unele dintre inițiative sunt în fază de discuție, rezultatele așteptate se lasă încă mult așteptate, iar sistemul românesc se află sub presiune tot mai mare.
Pe măsură ce anul 2026 se apropie, întrebarea nu mai este dacă va fi nevoie de schimbări, ci cât de repede va fi realizată această tranziție pentru a evita o criză majoră în domeniul sănătății. Toți așteaptă acum politici clare, investiții în prevenție și o reconfigurare reală a instrumentelor de gestionare a resurselor, pentru ca sistemul medical românesc să răspundă în mod real și eficient nevoilor populației.
