Radu Miruță, ministrul Apărării, susține beneficiile aderării Ro la acordul UE – Mercosur, în ciuda controverselor
Decizia României de a se alătura acordului de free trade dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur a stârnit deja dezbateri intense în rândul mediului economic și politic. În timp ce unii politicieni și actori economici critică această inițiativă, oficialii guvernamentali, precum Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, le transmit scepticilor că avantajele pentru țară se bazează pe cifre și negocieri concrete, nu pe telefoane sau declarații cu miză electorală.
Acordul UE-Mercosur: un pact economic vizat mai ales pentru beneficiile comerciale
Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Grupul Mercosur, care include Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay, a fost discutat ani de zile și reprezintă cel mai ambițios pact de liber schimb înregistrat până acum. Acesta promovează eliminarea treptată a tarifelor vamale și favorizează comerțul cu suficiente perspective de creștere, însă a generat și temeri legate de impactul asupra ecosistemelor locale și a industriilor autohtone.
Pentru România, aderarea la acest acord înseamnă nu doar o oportunitate de a amplifica exporturile, ci și de a beneficia de trenul economic al unor piețe emergente cu potențial uriaș. În contextul unei economii europene încă fragile după criza pandemică, avantajele păreau simple și clare: acces mai simplu și mai ieftin la piețe sud-americane, investiții și oportunități pentru mediul de afaceri local.
Radu Miruță: „Acordurile se fac pe cifre, nu pe can-can”
În ciuda criticilor, Radu Miruță avertizează că orice decizie de acest calibru nu trebuie să se bazeze pe emoții sau pe campanii de tipul “can-can”. “Acordurile comerciale se fac pe date, negocieri și argumente, nu pe can-can”, a explicat oficialul într-un interviu acordat recent.
El subliniază că beneficii concrete pentru România, din perspectiva economică, pot fi obținute dacă se urmărește cu atenție și cu argumente solide avantajele pe termen lung ale acordului. În viziunea sa, cifrele și analizele economice disponibile arată clar că, pentru companiile românești, și pentru economia națională în ansamblul său, încheierea unui astfel de parteneriat poate însemna creșterea exporturilor și accesul la tehnologii și investiții recente din regiunea Mercosur.
Contextul geostrategic și ecologic
Pentru mulți critici, însă, avantajele promise sunt umbrite de riscuri. Se amintește frecvent că acordul ar putea duce la o creștere a competiției în agricultura locală, afectând producătorii mici și mediul. În plus, unii economiști se tem de consecințele pe termen lung pentru biodiversitatea și ecosistemele din zonele unde exploatările agricole și miniere sunt în plină expansiune.
Pe de altă parte, oficialii români și europeni insistă că orice parteneriat trebuie evaluat cu discernământ și în condiții de transparență maximă, luând în considerare atât avantajele economice, cât și implicațiile sociale și ecologice.
Perspective și ultimele evoluții
Decizia de a aproba sau nu acordul UE-Mercosur în Parlamentul național va fi un test major pentru guvern. În timp ce ministerul Apărării și alte structuri vor urmări cu atenție evoluțiile, oficialii europeni și cei din Mercosur continuă negocierile pentru a ajusta unele clauze care să asigure echilibru între dezvoltarea economică și protejarea resurselor naturale.
Pe măsură ce discuțiile avansează și se apropie un posibil vot decisiv, țara noastră trebuie să găsească echilibrul între interesul economic și responsabilitatea față de mediu și societate. Decizia finală va reflecta nu doar avantajele evidente ale unui asemenea parteneriat, ci și maturitatea politicii românești în gestionarea unor acorduri de o asemenea amploare pe scena internațională.
