Radu Miruță respinge tăierea normei de hrană pentru militari: „O măsură istorică”
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat marți că nu va semna eliminarea normei de hrană pentru militarii Armatei Române, o măsură care datează încă din vremea lui Cuza. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă organizate la Parlament, unde ministrul a subliniat faptul că această normă este esențială pentru bunăstarea soldaților.
„Ca ministru al Apărării, eu nu semnez un document care presupune eliminarea normei de hrană pentru militarii Armatei Române care există de la Cuza încoace”, a subliniat Miruță. Această normă, care a fost plafonată din 2017, este considerată vitală pentru asigurarea alimentației a 70% din personalul militar, fiind un element important al activității cotidiene și al pregătirii lor în caz de conflict.
Posibile alternative de reducere a cheltuielilor
Deși eliminarea normei de hrană a fost discutată în Coaliția de guvernare, ministrul pune accentul pe identificarea altor surse de reducere a cheltuielilor în cadrul Ministerului Apărării Naționale (MApN). „La MApN sunt zone de unde se pot face reduceri, dar nu prin tăierea normei de hrană sau prin reducerea salariilor”, a precizat Miruță, evidențiind că aceste măsuri ar afecta grav moralul și eficiența militarilor.
Reacția ministrului vine pe fondul unei propuneri inițiate de Ministerul Finanțelor, confirmate de către președintele UDMR, Kelemen Hunor. Acesta a afirmat că subiectul a fost abordat în ședința Coaliției, generând controverse în rândul organizațiilor de apărare a drepturilor angajaților din sectorul public.
Impactul deciziilor asupra militarilor
Norma de hrană este percepută de mulți specialiști și lideri sindicali ca fiind o măsură necesară pentru asigurarea unui trai decent militarilor, în contextul în care serviciul în armată nu aduce o compensație financiară comparabilă cu alte domenii. Tăierea acesteia ar putea genera, conform analiștilor, nu doar o scădere a nivelului de trai pentru soldați, ci și o afectare a stării de spirit din cadrul instituțiilor militare, în special în vremuri de incertitudine geopolitică.
„Reducerea subvențiilor pentru hrană nu poate fi acceptată”, a mai adăugat Radu Miruță, făcând apel la responsabilitate din partea autorităților în procesul de negociere bugetară. Aceasta nu este prima oară când norma de hrană pentru militari este supusă discuției, istoria arătând că astfel de măsuri au fost adesea controversate și demultiplye, generând diviziuni printre membrii Coaliției.
În acest context, disensiunile interne din Guvern ar putea duce la complicații pe termen lung, atât din punct de vedere al moralei angajaților, cât și al imaginii publice a autorităților. O decizie favorabilă față de abrogarea normei de hrană ar putea duce la o reacție negativă mai amplă din partea personalului militar și a sindicatelor, care își apăra drepturile și beneficiile profesionale.
Decizia lui Radu Miruță de a refuza eliminarea normei de hrană vine, așadar, într-un moment în care sistemul de apărare militară românesc se confruntă cu provocări tot mai mari, iar priorizarea bunăstării membrilor săi devine o necesitate. Autoritățile au datoria nu doar să asigure securitatea națională, ci și să se preocupe de condițiile de viață ale celor care le apără în fiecare zi.
