Cea mai gravă situație din ultimul deceniu: rata mortalității infantile în România a atins cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani
Criza mortalității infantile din România a atins un punct critic pentru anul 2024, conform datelor recente publicate de organizația Salvați Copiii. În acest an, rata mortalității pediatrice a crescut abrupt de la 5,6 la 6,6 la mia de copii născuți vii, marcând astfel cel mai înalt nivel din ultimul deceniu. O situație alarmantă, în special dacă sunt raportate anumite județe unde problemele sunt extrem de acutizate, precum Mureș, unde situația devine de-a dreptul dramatică.
Cifrele care îngrijorează și contextul de mediu social
Această creștere dramatică nu poate fi ignorată, mai ales dacă ținem cont de tendințele anilor anteriori, când rata mortalității infantile se menținea pe un trend descendent, grație inițiativelor guvernamentale și a programelor de sănătate implementate în ultimele două decenii. Este un semnal clar că eforturile nu au fost suficiente pentru a contracara situațiile de vulnerabilitate profundă, îndeosebi în zonele defavorizate.
România, de-a lungul timpului, s-a confruntat cu probleme structurale în sistemul de sănătate, de la infrastructură insuficientă, lipsa personalului calificat, până la accesul dificil la servicii medicale în anumite regiuni. În plus, factorii socio-economici precum sărăcia, nivelul scăzut de educație și condițiile precare de trai contribuie semnificativ la această situație. În unele județe, mortalitatea infantilă se află chiar de două ori peste media națională, cu județe precum Mureș având un impact disproporționat.
Caracterele geografice și socio-economice ale deficiențelor sistemului de sănătate
Județul Mureș, care a înregistrat cele mai grave cifre, oferă un exemplu concret al acestor dezechilibre. În zonele rurale în care accesul la servicii de urgență și îngrijire prenatală rămâne limitat, mortalitatea neonatală și infantilă tinde să crească, lăsând părinți și comunități în suferință. Factorii economici contribuie la dificultăți în asigurarea unui diagnostic precoce și a tratamentului necesar, ceea ce poate însemna diferența între viață și moarte pentru nou-născuți.
„Este inacceptabil ca într-un stat membru al Uniunii Europene să înregistrez o astfel de creștere a mortalității infantile, mai ales într-un context în care s-au făcut multă vorbă despre politici de sănătate și investiții” – a declarat un reprezentant al Salvați Copiii. Acești indicatori devin tot mai vizibili și mai greu de justificat, dacă ținem cont de resursele disponibile și de perspectivele de dezvoltare ale sistemului sanitar.
Ce urmează și măsuri de urgență
Experții cer o intervenție rapidă și coordonată la nivel național pentru a redresa această situație. În mod specific, trebuie întărite serviciile de îngrijire prenatală, creșterea accesibilității la centrele de sănătate și crearea de programe speciale pentru zonele afectate grav. Experții avertizează că, în lipsa unor măsuri concrete, acest trend negativ s-ar putea adânci, generând consecințe pe termen lung pentru generațiile viitoare.
De asemenea, este nevoie ca autoritățile să analizeze mai în detaliu diferențele geografice și socio-economice, pentru a adapta politicile de sănătate la realitatea fiecărei regiuni. Poate fi nevoie de investiții suplimentare în infrastructură, dar și de campanii educaționale pentru a crește conștientizarea în rândul părinților și comunităților vulnerabile privind importanța îngrijirii prenatal, alimentației sănătoase și prevenției.
Ultimele date confirmă că România se află într-un moment critic în gestionarea sănătății infantile. La nivel guvernamental, presiunea publică și angajamentele internaționale trebuie să se traducă în acțiuni concrete, pentru ca această creștere alarmantă să fie stopată și inversată. În lipsa acestor măsuri, riscă să se piardă dinamica ascendentă în reducerea mortalității pediatrice, iar următorii ani pot aduce și mai multe tragedii în comunitățile cele mai sărace și necăjite ale țării.
