Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială (BM) își revizuiesc în scădere prognozele de creștere economică globală, în timp ce anticipează o majorare a inflației, ca urmare a războiului din Iran. Piețele emergente și țările în curs de dezvoltare vor fi cele mai afectate de creșterea prețurilor la energie și de întreruperile în aprovizionare, avertizează oficialii.
Impactul războiului asupra economiei globale
Înainte de izbucnirea conflictului din Iran pe 28 februarie, cele două instituții financiare internaționale se așteptau la o îmbunătățire a perspectivelor economice, în ciuda tarifelor vamale impuse de fostul președinte american, Donald Trump. Războiul a provocat o serie de șocuri care vor afecta creșterea economică și eforturile de combatere a inflației. Banca Mondială estimează acum o creștere de 3,65% pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare în 2026, o scădere față de estimarea anterioară de 4% în octombrie. În scenariul pesimist, creșterea ar putea ajunge la 2,6%. Inflația în aceste țări este prognozată să atingă 4,9% în 2026, cu posibilitatea de a urca la 6,7% în cel mai defavorabil scenariu.
FMI avertizează că aproximativ 45 de milioane de persoane ar putea suferi de insecuritate alimentară acută dacă războiul continuă să perturbe livrările de îngrășăminte. Instituțiile financiare se pregătesc să răspundă crizei, într-un context în care datoriile publice au atins niveluri record, iar bugetele sunt sub presiune. FMI anticipează cereri de sprijin de urgență între 20 și 50 de miliarde de dolari pentru țările cu venituri mici, dependente de importurile de energie. Banca Mondială ar putea mobiliza 25 de miliarde de dolari prin instrumente de răspuns rapid și până la 70 de miliarde de dolari pe termen scurt, dacă este necesar.
Măsuri economice și provocări pe termen lung
Economiștii îndeamnă guvernele să utilizeze măsuri țintite și temporare pentru a atenua impactul prețurilor mai mari asupra cetățenilor, deoarece măsurile mai ample ar putea alimenta inflația. Ajay Banga, președintele Băncii Mondiale, a subliniat importanța unei abordări prudente în gestionarea crizei. „Conducerea contează și am trecut prin crize în trecut”, a precizat acesta.
Provocarea majoră pentru țările lumii este găsirea unui echilibru între gestionarea inflației, susținerea creșterii economice și crearea de locuri de muncă. Aproximativ 1,2 miliarde de persoane vor ajunge la vârsta activă în țările în curs de dezvoltare până în 2035. În același timp, tensiunile dintre Statele Unite și China, cele mai mari economii ale lumii, complică eforturile de coordonare globală. Grupul celor 20 de mari economii se confruntă cu dificultăți în a găsi un răspuns unitar la criză.
Perspective și soluții posibile
Mary Svenstrup, fost oficial de la Trezoreria SUA, a remarcat că multe economii emergente au intrat în criză cu o situație mai dificilă decât acum câțiva ani, fiind mai vulnerabile din cauza datoriilor și rezervelor mai mici. „Această criză trebuie să fie un catalizator pentru ca acționarii FMI să regândească modul în care Fondul sprijină țările vulnerabile”, a spus Svenstrup. Aceasta a subliniat necesitatea unor reforme ambițioase pentru a beneficia de fonduri suplimentare și posibilitatea unei reduceri mai ample a datoriilor. Așadar, FMI și Banca Mondială vor continua să monitorizeze evoluțiile și să ofere asistență financiară și tehnică țărilor membre.
