Bucureștiul planifică un amplu proiect de reabilitare a unei zone centrale, situată în imediata vecinătate a fosta‑ri cartierului Uranus, o zonă cu o istorie complexă și un potențial cultural enorm, aflat aproape de abandon. În ședința Consiliului General al Municipiului București (CGMB), se va analiza în zilele următoare un proiect de hotărâre care prevede crearea unui parteneriat între Primăria Capitalei și o serie de instituții de stat precum Guvernul, Parlamentul, Academia Română, Patriarhia Română și Metrorex. Scopul principal al inițiativei este transformarea acestei zone într-un punct de reper urbanistic, cultural și turistic, în cadrul proiectului strategic „Regenerare Urbană Dealul Arsenalului – Uranus”.
Zona vizată, delimitată deAcademia Română, Palatul Parlamentului, Piața Constituției, Catedrala Națională și Parcul Izvor, este o suprafață de aproximativ 30 de hectare, încărcată de istorie, dar distrusă de intervențiile urbanistice din ultimii decenii. În anii ’80, această zonă a fost percepută ca un obstacol în dezvoltarea orașului, fiind fragmentată și caracterizată de spații publice neutilizate, trafic intens și o permeabilitate pietonală scăzută. Actualmente, ea funcționează ca o barieră între sectorul nordic și cel sudic al Capitalei, deși se află în proximitatea unor componente de importanță națională și culturală.
Primăria vizează o serie de obiective cu impact pe termen lung, între care se numără îmbunătățirea calității spațiului public și conectivitatea dintre cartiere, precum și crearea unor zone pietonale și de relaxare. O prioritate este valorificarea potențialului cultural al zonei, în special a Palatului Parlamentului, un simbol al istoriei și identității naționale, precum și recuperarea istoriei locului, pentru a evita ca intervențiile urbane să fie doar un simplu proiect de reconstrucție, fără respect pentru memoria trecutului.
„Regenerarea urbană trebuie să țină în prim plan dimensiunea memorială și culturală a locului, iar un concurs de soluții va putea propune variante ca să includă și această componentă sensibilă, evitând proiectele unilaterale și impuse”, arată documentele oficiale. În acest sens, Primăria Capitalei se va ocupa de organizarea concursului de soluții, coordonând procesul de selecție și ulterior integrarea proiectului câștigător în planurile de urbanism, după avizarea fiecărei instituții implicate. Inclusiv Patriarhia Română, Academia și Parlamentul vor trebui să avizeze soluțiile propuse, în timp ce Metrorex va participa din cauza vulnerabilității infrastructurii de metrou din zonă, fiind parte a procesului de avizare tehnico-economică.
Un element esențial în această reabilitare va fi valorizarea patrimoniului cultural și istoric al cartierului Uranus, care a fost complet demolat începând cu anul 1982, pentru a face loc Casei Poporului și bulevardului Victoria Socialismului. Există un mare regret legat de pierderea a numeroase clădiri cu valoare istorică, printre care 22 de biserici și Spitalul Brâncovenesc, ctitorit în 1835 din averea Saftei Elisabeta Brâncoveanu, recent renovat. În locul acestor monumente și clădiri încărcate de istorie au rămas, în mare parte, suprafețe fragmentate, neutilizate și dificil de accesat.
Implementarea acestui proiect de amploare va fi sprijinită financiar prin fonduri europene și bugetul local, însă oficialii au precizat că în această etapă nu s-a stabilit un buget total pentru investiție. Costurile pentru organizarea concursului și pentru exproprieri sau lucrări vor fi aprobate ulterior, pe măsură ce se avansează în definirea planurilor. În final, această regenerare urbană reprezintă o oportunitate pentru București de a readuce la viață o parte uitată din istoria sa, integrând valorile culturale și memoriale în noua viziune de dezvoltare a capitalei. Rămâne de văzut cum vor evolua etapele proiectului, având în vedere complexitatea implicării multiplelor instituții și nevoia de respect pentru memoria locului.
