Lia Savonea anunță sesizarea instituțiilor europene după decizia CCR privind pensiile speciale
Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Lia Savonea, a declarat că instanța va sesiza instituțiile europene competente, ca urmare a recentei decizii a Curții Constituționale a României (CCR), care a declarat constituționale modificările aduse pensiilor speciale ale magistraților. Această decizie a stârnit reacții intense în rândul judecătorilor și al altor reprezentanți ai sistemului judiciar, care își exprimă temerile cu privire la impactul asupra independenței justiției în România.
„Slăbirea standardelor, profund îngrijorătoare”
Într-o reacție acordată Digi24, Lia Savonea a subliniat că „Înalta Curte de Casație și Justiție a parcurs toate demersurile legale disponibile în plan intern pentru apărarea independenței magistraților”. A subliniat că slăbirea standardelor de protecție constituțională este „profund îngrijorătoare” și va impune o reacție instituțională fermă.
„Independența justiției reprezintă un principiu fundamental”, a insistat Savonea, adăugând că ÎCCJ va acționa prin toate mijloacele legale pentru a o proteja, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene.
Reacția autorităților și a societății civile
Decizia CCR a fost primită diferit de reprezentanții autorităților. Președintele Primăriei București, Nicușor Dan, a catalogat aceasta drept „un gest de echitate așteptat de societate”. Declarația sa sugerează o susținere pentru măsurile de reformă a pensiilor speciale, în contrast cu temerile exprimate de judecători.
Pe de altă parte, premierul Ilie Bolojan a anunțat că se vor face demersuri pentru a recupera fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ca urmare a schimbărilor legislative. O astfel de abordare subliniază divergențele de opinie dintre autorități și sistemul judiciar.
Îngrijorări legate de democrație
Printre cei care au răspuns la decizia CCR se numără și membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care au exprimat îngrijorări legate de viitorul democrației în România. Un judecător a afirmat că „democrația a murit” și a salutat o reacție mai fermă din partea instituțiilor, subliniind criza de încredere în sistemul judiciar.
Aceste reacții subliniază o atmosferă de tensiune și incertitudine în rândul celor care activează în domeniul justiției. Întrebarea care planează în prezent este cum vor afecta asemenea decizii viabilitatea justiției ca pilon al democrației românești.
Deciziile CCR privind pensiile speciale au generat nu doar controverse interne, ci și un potențial impact asupra percepției internaționale asupra României ca stat de drept. În acest context, eforturile ÎCCJ de a se adresa instituțiilor europene ar putea indica o dorință de a proteja standardele de justiție în fața unor provocări considerabile.
Astfel, viitorul justiției și al independenței sale în România rămâne incert, iar reacțiile ultimei perioade evidențiază o fractură tot mai pronunțată între diferitele ramuri ale puterii. Această situație nu doar că a stârnit tensiuni, ci ar putea, de asemenea, să aibă consecințe strategice pe termen lung pentru sistemul judiciar românesc.
