Economia României a intrat tehnic în recesiune: efectele posibile asupra populației
Economia României a marcat un moment alarmant: a intrat în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB). Ultimele date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), referitoare la trimestrul IV 2025, arată o diminuare de 1,9% față de trimestrul anterior, confirmând astfel tendința negativă începută anterior. Specialiștii subliniază însă că recesiunea tehnică nu este același lucru cu recesiunea resimțită de populație, o realitate pe care mulți români o pot experimenta.
În ce constă recesiunea tehnică?
Iulian Stănescu, cercetător în sociologie la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, explică faptul că termenul de „recesiune tehnică” se referă strict la statistici. „Este un semnal care indică o scădere a activității economice într-o perioadă scurtă, dar nu întotdeauna acesta trebuie să se traducă într-o criză economică resimțită”, afirmă el. De fapt, recesiunea propriu-zisă afectează viața de zi cu zi, manifestându-se prin creșterea șomajului, inflație ridicată și diminuarea veniturilor.
Cu toate acestea, România se află deja sub semnul întrebării. Inflația se apropie de valorile de două cifre, iar câștigul salarial mediu net a scăzut în termos real cu 4,5%. Aceasta este o scădere semnificativă, care nu a mai fost observată în ultimii 27 de ani. De exemplu, în perioada crizei financiare din 2009-2012, nu s-au consemnat scăderi tant de drastice ale veniturilor.
Cei mai vulnerabili în fața recesiunii
Deși recesiunea tehnică poate părea un termen abstract pentru mulți, efectele sale pot fi devastatoare. În special, cei cu venituri mici sau instabile vor simți cel mai repede presiunea economică.
„Scăderea consumului este principalul factor care determină reducerea PIB-ului”, subliniază Stănescu. Oamenii devin mai precauți în cheltuieli, iar acest comportament economic are un impact direct asupra activității comerciale. Din păcate, România se confruntă și cu un declin demografic, ceea ce limitează puterea de cumpărare globală. Deși imigrația a contribuit la o oarecare compensare, imigranții au un consum mai redus comparativ cu cetățenii români.
România a investit în ultimul deceniu mai mult în sectoare care nu generează exporturi, ceea ce creează un dezechilibru economic. „Dacă nu ne adaptăm, riscăm o stagnare economică care va afecta direct viața cotidiană a românilor”, avertizează expertul.
Reacția autorităților și viitorul economic
În acest context, autoritățile par să utilizeze termenul „recesiune tehnică” pentru a menține încrederea în mediul de afaceri și pentru a evita o panică economică generalizată. Interlocutorii din domeniul economic sunt îngrijorați de riscurile asociate cu o scădere bruscă a investițiilor și consumului, care ar putea accelera declinul economic.
Iulian Stănescu subliniază că este esențial ca acțiunile guvernului să țină cont de realitățile economice. Pe lângă măsurile necesare pentru a stimula consumul, se impune o reevaluare a modelului economic. Datoria publică a crescut de la 37% la 60% din PIB în ultimii ani, iar continuarea deficitelor anuale ar putea duce la o criză similară cu cea din Grecia.
“Evoluția economiei românești va depinde de dinamică veniturilor, a consumului și a investițiilor productive”, concluzionează Stănescu, lăsând să se simtă o notă de îngrijorare pentru viitor. România se află la o răscruce, iar modul în care va gestiona această situație va avea un impact direct asupra vieții economice și sociale a cetățenilor săi.
