Bucureștiul vrea să devină primul oraș din România cu o rețea de adăposturi climatice.
În contextul ploilor de vară toride și iernilor din ce în ce mai geroase, autoritățile locale discută, intens, despre o inițiativă menită să protejeze populația vulnerabilă. Doi consilieri generali USR propun crearea unei rețele de adăposturi climatice, o măsură ce are menirea să aducă un plus de siguranță și confort cetățenilor în fața provocărilor schimbărilor climatice. Proiectul, aflat în faza de dezbatere publică, pune pe masa autorităților ideea de a transforma numeroase spații publice existente în puncte de sprijin pentru populație, fără a fi necesare investiții majore.
O rețea care folosește infrastructura existentă
Consilierii USR, Bogdan Sabo și Gabriela Dinu, explică detaliile inițiativei într-un mod pragmatic: rețeaua de adăposturi climatice va funcționa folosind infrastructura deja existentă în oraș. Aceasta include biblioteci, muzee, centre culturale, parcuri sau alte zone verzi, toate adaptate pentru a asigura confort termic și condiții minime de odihnă. Mai mult, pentru eficientizare, proiectul va beneficia de o platformă digitală cu hartă interactivă, unde cetățenii vor putea verifica în timp real locațiile disponibile și condițiile pentru acces. Astfel, sistemul promite o implementare facilă, cu costuri minime pentru bugetul local, fiind o soluție rapidă și eficientă pentru o problemă tot mai acută în capitală.
„Bucureștiul este tot mai vulnerabil în fața schimbărilor climatice. Valurile de căldură sau temperaturile extrem de scăzute nu mai sunt excepții, ci o realitate recurentă, cu impact direct asupra sănătății publice”, afirmă Sabo. El subliniază că orașul are toate premisele pentru a deveni primul din țară care implementează această rețea, urmând exemplul marilor capitale europene precum Madrid, Londra sau Barcelona.
Planul pentru extinderea rețelei până în 2028
Inițiatorii proiectului au stabilit un plan clar de implementare, care prevede etape bine definite. În primul rând, până la sfârșitul anului, vor fi integrate cel puțin 80 de adăposturi climatice în diverse zone ale orașului, în timp ce în perioada următoare, până în 2028, scopul este ca fiecare bucureștean să aibă la maximum 10 minute de mers pe jos un astfel de spațiu. Această strategie vizează reducerea vulnerabilității populației afectate de valurile de căldură și de gerul extrem, mai ales pentru persoanele în vârstă, copiii sau persoanele cu dizabilități.
„Prin acest proiect, folosim inteligent spațiile publice pe care orașul le are deja și le transformăm în puncte de sprijin pentru cetățeni, în special pentru copii, vârstnici și persoane vulnerabile. Este un pas concret spre un București mai rezilient, mai uman și aliniat standardelor europene de adaptare la schimbările climatice”, explică Gabriela Dinu, co-inițiatoare a inițiativei.
O oportunitate de a alinia Capitala la standarde europene
Inițiativa vine într-un moment în care discutarea schimbărilor climatice devine tot mai urgentă, atât la nivel global, cât și local. Bucureștiul, ca și alte mari orașe europene, se confruntă cu impactul direct al acestor modificări meteo extreme. Rețelele de adăposturi climatice sunt deja o practică obișnuită în capitalele europene, fiind un standard pentru protejarea populației în zilele caniculare sau în perioadele de frig extrem.
Deși proiectul încă este în faza de dezbatere publică, inițiatorii speră ca până în martie să colecteze opiniile cetățenilor pentru a ajusta și implementa planul. Odată înființată, rețeaua ar putea deveni un model pentru alte orașe din țară, marcând un pas semnificativ în gestionarea efectelor climatice și în protejarea cetățenilor vulnerabili. În cele din urmă, această inițiativă are potențialul să creioneze un oraș mai sigur și mai adaptat la vremurile tot mai imprevizibile.
