Sectorul 3, unul dintre cele mai mari și aglomerate cartiere ale Bucureștiului, se află din nou în centrul unui scandal politic și de corupție care pare să înregistreze o nouă etapă. Custodia administrativă a primarului Robert Negoiță a fost înlăturată temporar după ce Direcția Națională Anticorupție (DNA) a dispus interdicția exercitării funcției, în urma unor percheziții ulterioare unor suspiciuni grave legate de fraudă cu fonduri publice și construcții ilegale. Această situație readuce în prim-plan lupta pentru controlul administrației locale și problemele de integritate în managementul public.
Interzicerea temporară a primarului Negoiță și contextul legislativ
Decizia de a suspenda exercitarea funcției de primar a fost luată în condițiile în care, potrivit informațiilor oficiale, Robert Negoiță a fost implicat într-un dosar penal vizând fapte de abuz în serviciu și de construcții ilegale. Acest lucru a venit după o serie de percheziții la sediul primăriei și la domiciliul edilului, desfășurate de procurori în cadrul unei anchete ce vizează perioada 2017-2025. În plus, această decizie intenționează să asigure o anchetă imparțială și să evite influențarea anchetei prin exercitarea funcției publice de către suspect.
Legislația în vigoare prevede încetarea de drept a mandatului de primar dacă acesta pierde calitatea de membru al partidului politic pe lista căruia a fost ales. În cazul lui Negoiță, însă, complexitatea acuzațiilor depășește această chestiune procedurală, fiind vorba despre acte de corupție și posibile fraude în derularea unor proiecte publice de infrastructură, unele dintre acestea fiind în centrul atenției publice încă din 2020.
De la retrocedări și condamnări la anchete penale
Fostul edil al Sectorului 3 a avut o perioadă tumultoasă și controversată în ultimii ani. În 2020, ușa biroului său a fost sigilată, acuzațiile fiind legate de retrocedări ilegale ale unor terenuri din Parcul IOR, un focar de controverse și tensiuni între opinia publică și administrație. Negoiță spunea atunci că motivul pentru blocarea biroului său avea legătură cu aceste retrocedări, însă cazul s-a dovedit mai complex, iar acum, acțiunile DNA indică posibile fapte de corupție legate de multe alte proiecte.
El a fost acuzat pentru asfaltarea unor drumuri fără documentație legală, într-un proiect în care, conform anchetei, ar fi fost implicate mai multe persoane din administrație, inclusiv funcționari publici și complicitori. Toate aceste activități, susțin procurorii, au fost realizate în perioada 2017-2025, ceea ce indică un fenomen prelungit și sistemic în sector.
Reacțiile și urmările politice
Reacția primarului intermediar a fost una de încercare de clarificare. Negoiță susține că nu a construit niciodată drumuri pe terenurile fratelui său, ci doar pentru cetățenii Sectorului 3. Într-un comentariu public, a declarat: „Nu, i-am construit niciodată nimic, cu bani publici, fratelui meu. Am construit exclusiv drumuri publice pentru cetățenii din Sectorul 3. Proprietarului i-am făcut un deserviciu, de aceea legea prevede să plătești despăgubiri. Faptul că noi nu am plătit niciun fel de contravaloare, îl încurcă foarte tare, nu am plătit despăgubiri.” Această afirmație a atras și reacții din partea opiniei publice, dar și întrebări privind transparența și legalitatea în gestionarea proiectelor de infrastructură.
Între timp, autoritățile continuă ancheta, iar decizia de a impune o cauțiune în valoare de 800.000 de lei accentuează gravitatea acuzațiilor. Perspectiva unui proces în care fostul primar va trebui să răspundă pentru presupusele ilegalități devine tot mai reală, iar modul în care instituțiile vor gestiona această situație va fi un test pentru lupta anticorupție din administrația locală.
Ce urmează pentru Sectorul 3 și Ciocnirea Politică actuală
Declarațiile și acțiunile din ultimele zile arată că scena politică locală este în continuare zguduită de evenimente. În timp ce procurorii urmăresc să clarifice toate aspectele legate de activitatea fostului edil și de posibilele implicații penale, în mod paradoxal, sectorul rămâne fără conducător timp de câteva zile, iar cetățenii trebuie să se adapteze unei perioade de incertitudine administrativă.
În același timp, această situație ridică semne de întrebare privind integritatea și transparența în gestionarea fondurilor publice, dar și despre modul în care partidele politice din București gestionează astfel de crize. Rămâne de văzut cum vor evolua investigațiile și dacă actuala criză va duce la reforme structurale în administrația locală a Sectorului 3, pentru a preveni astfel de situații în viitor și pentru a reda încrederea cetățenilor în instituțiile publice.
