Românii repatriați din Orientul Mijlociu se întorc acasă în condiții controversate, după o serie de experiențe grele și nemulțumiri legate de modul în care au fost sprijiniți de autoritățile române. În ultimele zile, zborurile aeriene organizate pentru evacuarea cetățenilor români au adus în țară peste o mie de persoane, însă acestea au fost marcate de neînțelegeri, dificultăți financiare și lipsa de comunicare din partea instituțiilor statului.
Nemulțumiri legate de costuri și sprijin insuficient
Printre oamenii reveniți din Israel și Dubai, mulți au reclamat faptul că au fost nevoiți să-și plătească singuri deplasarea spre casă, deși au fost promiși sprijin din partea statului. Cât despre zborurile asistate, mulți au afirmat că statul nu a acoperit costul biletelor, situație care a generat frustrări și proteste. O femeie care a fost retentinată pe aeroport înainte de plecare a explicat: „Au fost cazuri când am făcut atac de panică, am plâns, pentru că nu aveam nicio susținere, doar ghidul nostru ne-a oferit mâncare și sprijin pe durata zilelor în care am fost blocați.”
Mulți recriminează lipsa de intervenție promptă a autorităților române. Un alt deplâng: „Am sunat de peste 100 de ori la ambasadă, dar nimeni nu răspundea. Au fost zile întregi în care am fost abandonați, iar acum mulți dintre noi trebuie să ne descurcăm singuri, plătind toate cheltuielile.”
Situația din teren: zboruri și rețineri
Repatrierea s-a desfășurat în două modalități principale: zboruri asistate și evacuări de urgență. În cazul zborurilor asistate, statul a organizat și coordonat zborurile, dar pasagerii care aveau bilete cumpărate și-au plătit diferența pentru a se întoarce mai devreme sau au refuzat să aștepte reprogramarea. În cazul evacuărilor de urgență, precum cele din Dubai, s-au folosit zboruri precum cele ale companiei TAROM, dar și acestea au atras critici din partea celor aflați în situație. În aeroporturile din România, mulți au expus nemulțumiri legate de promisiunile false și de lipsa de finanțare a zborurilor.
Un băiat de cinci ani și părinții lui au povestit ca au avut un proces complicat, fiind nevoiți să plătească pentru bilete, transferuri și cazare, fără sprijin real de la stat. „Am plătit 320 de euro pentru bilet, 90 de dolari să ieșim din Israel, și toate aceste cheltuieli le-am suportat din propriile buzunare,” a spus tatăl copilului. „Ne-au spus că dacă vrem să ne întoarcem mai repede, trebuie să plătim suplimentar. Nu au fost deloc de ajutor autoritățile.”
Reacții și întrebări despre responsabilitate
Reacțiile online sunt vehemente. Mulți utilizatori critică modul în care statul român a gestionat această criză. Se vorbește despre un model european diferit, în care pasagerii plătesc standardul pentru zborurile de repatriere, iar diferența este acoperită din fondurile comunitare. În cazul României, însă, mulți reproșează că au fost trimiși acasă fără sprijin financiar și cu promisiuni neîndeplinite. În plus, există întrebarea dacă România ar trebui să suporte integral costurile acestor misiuni de salvare.
„Dacă autoritățile române consideră că a fost o situație de forță majoră, de ce nu acceptă să plătească pentru repatriere? Sunt mulți cetățeni care consideră că statul trebuie să-și asume responsabilitatea”, afirmă unul dintre martorii care au urmărit situația la aeroport.
Repatriere prin forță sau cu sprijinul UE
În cazul celor blocați în zone mai dificile sau care nu mai pot aștepta zborurile comerciale, statul poate apela la evacuări militare, însă există limite. Un avion militar poate transporta doar câteva zeci de persoane, iar pentru mii de persoane din Dubai, această variantă devine impracticabilă.
Cosmin Prelipceanu, jurnalist Digi24, explică că în Uniunea Europeană, modelul diferă. Tarifele standard pentru bilete sunt suportate de pasageri, iar diferențele și costurile de evacuare sunt plătite din fonduri europene sau de către statele membre. În cazul României, această diferență de abordare pare să fie absentă, ceea ce a alimentat nemulțumirile cetățenilor.
Situația continuă să fie tensionată, iar multă lume așteaptă răspunsuri mai clare și sprijin real din partea autorităților. În timp ce alte state europene se pregătesc să facă față crizei cu resurse ample, românii repatriați încă se întreabă dacă și când vor primi ajutorul promis. La aeroportul din Otopeni, situația rămâne tensionată, iar nemulțumirea publică crește odată cu revinerea acasă a unui număr tot mai mare de cetățeni ausți în situații similare.
