Conform Economistul.ro: România, codașa UE la cumpărarea biletelor online pentru evenimente
nnPeste un sfert dintre europeni, mai exact 26,8%, au achiziționat online bilete pentru evenimente în primele trei luni ale anului 2025, conform datelor Eurostat. Această cifră reprezintă o creștere față de 23% înregistrat în anul precedent. Cu toate acestea, diferențele între statele membre sunt semnificative, România situându-se în coada clasamentului, cu doar 12,6% din populație care a recurs la acest canal de achiziție, fiind depășită doar de Bulgaria (11,4%). Irlanda conduce detașat, cu 51,5% din locuitori care au cumpărat bilete online.nn
Decalaje digitale accentuate între orașe și mediul rural
nnAnaliza Eurostat scoate la iveală și un decalaj notabil între mediul urban și cel rural în ceea ce privește accesul la cultura digitală. Astfel, 34% dintre utilizatorii de internet din zonele urbane au cumpărat bilete online, comparativ cu doar 23% din mediul rural. Această discrepanță este parțial explicată prin accesul mai facil la evenimente și la conexiuni rapide la internet în orașe. Densitatea ofertelor culturale, care favorizează zonele urbane, joacă, de asemenea, un rol important în această dinamică.nn
Consumul cultural digital, în creștere
nnAchiziționarea online a biletelor este doar o componentă a unui trend mai amplu de digitalizare a consumului cultural în Uniunea Europeană. În 2025, 39% dintre utilizatorii de internet din UE au cumpărat cel puțin un serviciu cultural online, procentul ridicându-se la 37% din populația totală. Cele mai populare achiziții digitale rămân abonamentele pentru filme, seriale și sport, cumpărate de 33% dintre utilizatorii de internet. Pe locul al doilea se clasează biletele pentru evenimente, cu 29%, urmate de abonamentele de streaming muzical, cu 23%.nnDatele Eurostat relevă că abonamentele plătite pentru conținut video, precum filme și seriale, reprezintă cea mai răspândită formă de consum cultural digital. Peste o treime dintre utilizatorii de internet din UE dețin astfel de abonamente. În paralel, streamingul de jocuri este mai puțin popular, cu o cotă de doar 6%, utilizatorii preferând, în majoritatea cazuilor, achiziționarea directă a jocurilor în format digital.nnÎn ceea ce privește cărțile, consumul fizic, respectiv cel digital, prezintă direcții diferite. În 2024, 16% dintre utilizatorii de internet au achiziționat cărți tipărite, reviste sau ziare, în timp ce 9% au optat pentru cărți electronice sau audiobooks. Pentru muzică și conținut video, însă, accesul digital este net superior achiziției de suporturi fizice.nnDiferențele semnificative între statele membre se regăsesc și în alte categorii de achiziții culturale digitale. Irlanda, Danemarca și Țările de Jos se clasează frecvent în topul achizițiilor online, în timp ce România și Bulgaria rămân printre țările cu cele mai reduse ponderi. În cazul abonamentelor pentru filme, seriale sau sport, peste jumătate dintre utilizatorii de internet din Irlanda, Danemarca, Țările de Jos și Suedia dețin astfel de servicii, Irlanda ajungând la 64%.nnUtilizarea inteligenței artificiale generative a cunoscut, de asemenea, o creștere în UE. În 2025, 35% dintre utilizatorii de internet au declarat că au folosit astfel de instrumente, procentul ajungând la 65% în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani. La polul opus, România înregistrează cea mai mică pondere din UE în utilizarea inteligenței artificiale generative, cu doar 19%.
Sursa: Economistul.ro
