Economie

România, codașă la bilete online în Europa

România, codașă la bilete online în Europa

Conform Economistul.ro: Creștere alertă pe piața de bilete online, România pe ultimele locuri

Unul din patru europeni, mai exact 26,8% din populația Uniunii Europene, a achiziționat online bilete pentru evenimente în primele trei luni ale anului 2025, arată cele mai recente date Eurostat. Această cifră reprezintă o creștere de 3,8 puncte procentuale față de anul precedent, semnalând o adopție tot mai largă a canalelor digitale pentru accesul la spectacole, concerte sau competiții sportive. Cu toate acestea, diferențele dintre statele membre rămân semnificative, România situându-se, din nou, pe un dezamăgitor loc fruntaș, dar în sens negativ, cu doar 12,6% din populație apelând la această metodă.

Irlanda conduce detașat în clasamentul achizițiilor online de bilete, atingând 51,5% din populație, o performanță dublă față de media UE. Țările de Jos și Danemarca completează podiumul, cu procente de 48,1% și, respectiv, 47,9%. La polul opus, România, alături de Bulgaria (11,4%) și Italia (14,2%), se confruntă cu cele mai scăzute rate de penetrare a cumpărării online de bilete.

Factori care influențează decizia de cumpărare online

Analiza Eurostat subliniază că locul de rezidență joacă un rol important în probabilitatea de a cumpăra bilete online. În mediul urban, 34% dintre utilizatorii de internet au realizat astfel de achiziții, comparativ cu 23% în zonele rurale, un decalaj de 11 puncte procentuale. Acest lucru poate fi explicat, parțial, prin accesul mai facil la evenimente culturale și la conexiuni de internet mai rapide în orașe, dar și prin densitatea mai mare a ofertelor culturale în centrele urbane.

Vârsta este un alt criteriu esențial. Tinerii adulți, cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, prezintă cea mai mare predispoziție spre cumpărături online de servicii culturale, tendința diminuându-se odată cu înaintarea în vârstă. Totuși, comportamentul variază în funcție de tipul de produs digital: achizițiile de jocuri video sunt mai frecvente în rândul tinerilor între 16 și 24 de ani, în timp ce biletele și alte servicii culturale ating cote mai înalte în rândul adulților tineri.

Nivelul de educație influențează, de asemenea, pozitiv probabilitatea de a cumpăra online produse și servicii culturale, o diferență notabilă fiind observată în cazul cărților electronice și audiobook-urilor. Deși diferențele sunt mai mici, femeile prezintă o ușoară tendință de a achiziționa online mai multe bilete și cărți electronice comparativ cu bărbații, spre deosebire de achizițiile de jocuri și software, unde bărbații sunt mai activi.

Consumul cultural digital în UE

Biletele pentru evenimente reprezintă a doua cea mai populară achiziție culturală digitală în UE, după abonamentele pentru servicii de streaming video (filme, seriale, sport), care dețin o cotă de piață de 33% în rândul utilizatorilor de internet. Aceste abonamente au atins procente remarcabile în țări precum Irlanda (64%), Danemarca (61%), Țările de Jos (59%) și Suedia (54%).

Următoare în clasament sunt abonamentele la servicii de streaming muzical, cu 23% dintre utilizatorii de internet, urmate de jocurile descărcate digital (12%) și, mai puțin răspândit, streamingul de jocuri (6%). Este interesant de observat că, în cazul cărților, achizițiile de volume tipărite au depășit ușor pe cele de cărți electronice sau audiobook-uri în 2024.

Pe lângă cumpărarea de bilete, consumul cultural digital se extinde și în alte domenii. În 2025, 71% dintre utilizatorii de internet din UE au citit știri online, 79% au urmărit video-uri pe internet, 65% au ascultat sau descărcat muzică, iar 34% au jucat sau descărcat jocuri. Odată cu progresul tehnologic, 35% dintre utilizatorii de internet din UE au folosit instrumente de inteligență artificială generativă, ponderea ridicându-se la 65% în rândul tinerilor între 16 și 24 de ani, studenții înregistrând cel mai ridicat procentaj de utilizare (72%). România se află pe ultimul loc în UE și la acest capitol, cu doar 19% dintre utilizatori.

Sursa: Economistul.ro