România se confruntă cu o recesiune economică profundă, arată o analiză recentă. Indicatorii economici cheie indică o scădere semnificativă a activității economice, cu perspective sumbre pentru următoarele trimestre, potrivit datelor prezentate.
Prăbușirea indicatorilor economici
Datele privind evoluția Produsului Intern Brut (PIB) real indică o scădere de 1,8% în primul trimestru al acestui an, cea mai mare scădere din perioada post-pandemie. Guvernul prognozează o creștere de 1% a PIB-ului real pentru întregul an 2026, în timp ce Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional (FMI) au revizuit în scădere estimările privind performanța economiei românești. Banca Mondială a redus estimarea de creștere la 0,5%, iar FMI la 0,7%.
Încrederea în economie a atins minimul ultimilor șase ani, conform datelor Comisiei Europene. Indicele încrederii în economie (ESI) s-a menținut sub pragul de alertă de 100 de puncte în ultimele zece luni, indicând riscul de recesiune. Consiliul Fiscal vede, de asemenea, un risc ridicat de cădere economică pentru întregul an 2026.
Industria și construcțiile, în declin
Activitatea de producție industrială a scăzut cu 0,9% în 2025 față de anul precedent. Industria prelucrătoare a înregistrat o scădere de 1,2%. Datele Eurostat indică România cu a patra cea mai mare cădere a producției industriale din Uniunea Europeană în ianuarie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului anterior. Scăderea comenzilor noi din industria prelucrătoare, atât interne, cât și de export, va conduce la reducerea producției în lunile următoare.
Sectorul construcțiilor a încetinit puternic. Firmele au amânat investițiile din cauza dobânzilor ridicate și a perspectivelor economice sumbre. Volumul lucrărilor de construcții a scăzut cu 2,4% în ianuarie 2026 față de aceeași lună a anului precedent. Activitatea din sectorul serviciilor a scăzut, de asemenea, cu scăderi accentuate în HoReCa, cu 16%, și la jocuri de noroc și activități recreative, cu 9,1% în ianuarie 2026 față de ianuarie 2025.
Consumul și investițiile, afectate
Consumul a scăzut constant, marcând cea mai mare cădere de la criza din 2009 încoace. Investițiile publice au înregistrat o scădere de 3,1 miliarde lei, iar investițiile totale au scăzut cu 1,8 miliarde lei în primele două luni ale anului 2026, față de aceeași perioadă din 2025.
Pentru a aborda criza economică, se sugerează o modificare a paradigmei macroeconomice, combinând consolidarea fiscal-bugetară echitabilă cu relansarea economică țintită. Implementarea rapidă a Planului de Relansare Economică, aplicarea strategiei Productivism, sprijinirea clusterelor de competitivitate și o reformă fiscală progresivă sunt pași propuși.
Institutul Național de Statistică (INS) a publicat cele mai recente date privind cifrele de afaceri, în aprilie 2026.
