România riscă penalizări de până la 4 miliarde de euro din cauza întârzierilor în implementarea reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Avertismentul vine în contextul în care Guvernul evaluează stadiul și riscurile legate de jaloanele din PNRR, cu un accent deosebit pe respectarea termenelor limită.
Calendarul Implementării, Evaluat Constant
În ședința de Guvern de joi, s-a discutat despre măsurile necesare pentru a respecta angajamentele asumate. Dragoș Pîslaru, ministrul Proiectelor Europene, a anunțat stabilirea unui calendar clar pentru implementarea tuturor țintelor restante. Acesta va fi evaluat din două în două săptămâni. Pîslaru a subliniat că nu există un scenariu în care aceste reforme să nu fie îndeplinite.
Ministrul a precizat că accentul este pus pe reformele care implică penalizări substanțiale, estimându-se că fiecare dintre acestea depășește valoarea de 770 de milioane de euro. „Este un lucru crucial ca în acest moment să existe o colaborare foarte bună, pentru a putea adopta cadrul legislativ, sau operaţional pentru intrarea în vigoare a acestor reforme”, a afirmat Pîslaru. Printre reformele cheie menționate se numără jaloanele referitoare la gestionarea resurselor de apă, biodiversitate, urbanism, hidrogen, decarbonizare, dar și reforme în domeniul fiscal și administrativ.
Reforme Critice și Răspunderea Miniștrilor
Printre reformele care trebuie implementate rapid se află și modificările legislative pentru hidrogen, decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, dar și măsuri referitoare la contractele pentru diferență. Totodată, se urmărește finalizarea procesului de decarbonizare. Reforma structurii Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și îmbunătățirea funcționării administrației vamale sunt alte priorități. Reforma privind salarizarea în sectorul public, dar și îmbunătățirea guvernanței corporative la nivelul întreprinderilor de stat sunt incluse în lista reformelor critice.
Premierul Ilie Bolojan a accentuat importanța respectării termenelor, avertizând asupra răspunderii politice a miniștrilor în cazul în care România pierde fonduri europene. În luna februarie, Bolojan a precizat că miniștrii pot fi revocați din funcție dacă România nu reușește să își respecte angajamentele din PNRR. De asemenea, funcționarii din administrație ar putea pierde sporurile acordate pentru gestionarea fondurilor europene, în cazul în care țara nu atinge țintele stabilite.
Termenul Limită: 31 August 2026
Guvernul a stabilit că toate reformele și investițiile trebuie finalizate până la 31 august 2026. Cererea finală de plată va fi transmisă cel târziu la 30 septembrie 2026. Până în prezent, România a primit peste 10,72 miliarde de euro din PNRR, sumă care include prefinanțarea, banii pentru primele două cereri de plată și o parte din cererea de plată numărul trei. Din această sumă, aproximativ 6,4 miliarde de euro provin din fonduri nerambursabile, iar 4,3 miliarde de euro reprezintă împrumuturi.
Sursa: Antena 3
