Economia României, în recesiune tehnică: Avertismentele experților
România a intrat într-o recesiune tehnică, marcând o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) pentru două trimestre consecutive. Potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), PIB-ul a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV din 2025, după o scădere de 0,2% în trimestrul anterior. Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, a declarat pentru Digi24 că economia națională se confruntă cu dificultăți majore: „Economia nu merge bine. Nu va merge bine anul acesta, poate nici anii următori. Va fi greu de ieșit din această situație”.
Ce înseamnă recesiunea tehnică?
Recesiunea tehnică se referă la o contracție economică ce se manifestă prin scăderea PIB-ului timp de două trimestre consecutive. Această definiție statistică nu implică neapărat o criză economică severă, ci poate indica o perioada de stagnare sau încetinire a activității economice. Potrivit economistului Adrian Codirlașu, recesiunile tehnice sunt frecvente în ciclurile economice și nu conduc întotdeauna la efecte devastatoare, dar necesită o atenție sporită din partea autorităților. „Vedem trimestrul patru versus trimestrul trei, scăderea e considerabilă, de 1,9%. Practic, acum îndeplinim tehnic condițiile definiției de recesiune”, a subliniat Codirlașu.
Factori care contribuie la recesiune
Printre cauzele recesiunii se numără reducerea consumului, care a fost motorul creșterii economice în anii anteriori. Codirlașu a explicat că inflația de aproximativ 10% și creșterile salariale de doar 5% au dus la scăderea puterii de cumpărare, afectând astfel consumul. „Puterea de cumpărare a scăzut semnificativ și n-avea cum să nu se vadă în consum”, a afirmat acesta.
Pe de altă parte, cel mai recent raport INS a arătat că, pe ansamblul anului 2025, economia a crescut cu 0,6%, ceea ce sugerează că recesiunea tehnică nu se traduce automat printr-o scădere economică anuală. Totuși, perspectivele rămân sumbră, iar economia românească riscă o stagflație, o combinație dificil de gestionat de stagnare economică și inflație ridicată.
Reacția autorităților la provocările economice
Premierul Ilie Bolojan a declarat că acestă recesiune tehnică face parte din „costul anticipat și inevitabil” al unei tranziții de la un model economic bazat pe consum la unul bazat pe investiții și productivitate. „România nu traversează o criză, ci o perioadă de corecție”, a spus Bolojan. De asemenea, consilierul Victor Giosan a subliniat că recesiunile tehnice sunt fenomene naturale în ciclurile economice, mai ales după intervale lungi de creștere accelerată.
Pedepsele impuse de creșterea inflației și deficitul bugetar ridicat au fost identificate ca elemente care subminează perspectivele economice. Codirlașu sugerează că reducerea deficitului ar trebui să fie realizată prin diminuarea cheltuielilor publice, nu prin creșterea impozitelor, pentru a nu lovi și mai tare în economia privată.
Privind spre viitor
În contextul acestor provocări, majoritatea economiștilor sunt de părere că România ar putea depăși această recesiune tehnică prin politici fiscale eficiente și stimularea investițiilor. Deși actuala situație economică este îngrijorătoare, o capacitate de reacție rapidă din partea autorităților, în concordanță cu fondurile europene disponibile, poate deschide calea unei recuperări rapide.
În fața acestor provocări, întrebarea rămâne: cum va răspunde România pentru a depăși obstacolele și a reveni pe o traiectorie de creștere sustenabilă? Răspunsurile vor influența nu doar economia, ci și calitatea vieții românilor în anii ce vin.
