Economia României intră în recesiune tehnică
Economia românească a înregistrat o contracție în ultimul trimestru al anului 2025, în contextul unei tendințe de scădere ce a început în toamna anului trecut. Potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), în ciuda unei creșteri de 0,6% pe ansamblul anului, România se află în recesiune tehnică, definită prin scăderea consecutivă a PIB-ului pe două trimestre.
Declarația vine în urma unor comentarii pronunțate de premierul Ilie Bolojan, care a exprimat incertitudinea legată de viitorul economic al țării. „Nu există nicio țară în care s-au luat măsuri de corecție să nu aibă efecte de contracție economică”, a afirmat acesta, referindu-se la politicile economice implementate recent.
Revizuirea datelor statistice
INS a revizuit rezultatele economice ale primelor trei trimestre din 2025, undeva între 99,4% și 101,1%, ceea ce indică o ușoară ajustare negativă a estimărilor anterioare. Această recalculare subliniază o stagnare a creșterii și reflectă o tendință generală de prudență în rândul investitorilor și antreprenorilor.
Pe măsură ce economia suferă, scăderea indicelui CONFIDEX la 47,2 sugerează o diminuare a încrederii mediului de afaceri, ceea ce poate amplifica efectele recesiunii. Antreprenorii se arată tot mai precauți, reflectând o percepție negativă asupra evoluțiilor economice viitoare.
Impactul asupra sectorului privat
Analiștii avertizează că scăderea cererii internaționale, corelată cu instabilitatea politică și economică, va afecta prețurile și consumul pe piața internă. „Noi nu mai putem consuma decât ce ne putem permite”, a adăugat Bolojan, evidențiind necesitatea unei abordări stricte în gestionarea cheltuielilor publice și a fondurilor europene din cadrul PNRR.
Chiar și în cadrul unei economii în recesiune, anumite sectoare, precum comerțul și industria, pot înregistra performanțe pozitive. Totuși, construcțiile și transporturile continuă să fie percepute ca fiind instabile. Ion Lixandru, CEO Romtrailer, subliniază necesitatea unei educații pentru reziliență în afaceri, aducând în discuție faptul că „trebuie să te pregătești, să îți formezi o educație pentru reziliență”.
Percepții și perspective pentru viitor
Intervențiile autorităților și revizuirile constante ale datelor sugerează o situație economică fluidă, în care managerii români devin tot mai reținuți. Aproape 40% dintre aceștia declară că situația companiilor lor s-a înrăutățit în ultimele șase luni. De asemenea, majoritatea se tem că dezvoltările economice nu vor avea un impact semnificativ asupra profitului.
Într-un ton mai optimist, unii experți sugerează că inflația ar putea fi stabilizată în perioada următoare, în parte datorită investițiilor din fonduri europene. Totuși, incertitudinile persistă, iar majoritatea managerilor nu se așteaptă la o îmbunătățire substanțială a contextului fiscal și legislativ, care rămâne o preocupare majoră.
Dilema economică cu care se confruntă România în prezent face parte dintr-un peisaj internațional complicat. În fața crizei, ambițiile de investiție și de dezvoltare sunt împiedicate de nesiguranțe, iar majoritatea antreprenorilor își ajustează așteptările în mod corespunzător. Se conturează astfel un an 2026 plin de provocări, un test pentru agenda economică a guvernului și pentru capacitatea sectorului privat de a se adapta la noi realități.
