Conform Descopera: România intră în primul război mondial
Cu începere de la 14/27 august 1916, ora 9 seara, România se găseşte în stare de război cu Austro-Ungaria, se anunţa într-un comunicat publicat în Monitorul Oficial din 15 august 1916. Decizia istorică marca intrarea țării în Primul Război Mondial, după o perioadă de doi ani de neutralitate. Regele Ferdinand și guvernul condus de Ionel Brătianu au ales să lupte alături de Antanta, alături de Franța, Rusia și Marea Britanie.
Intrarea României în război a avut loc pe 14 august, dată ce a devenit ulterior 27 august odată cu adoptarea calendarului gregorian. Acest schimbare, prin care se adăugau 13 zile datelor istorice, a dus la recalibrarea datelor evenimentelor petrecute între martie 1900 și octombrie 1924.
Proclamația Regelui Ferdinand la intrarea României în război sublinia chemarea la unire și la îndeplinirea misiunii istorice. „Războiul care de doi ani a încins mai strâns hotarele noastre a sdruncinat adânc vechiul aşezământ al Europei şi a învederat că pe viitor numai pe temeiul naţional se poate asigura viaţa paşnică a popoarelor. Pentru neamul nostru el a adus ziua aşteptată de veacuri de conştiinţa naţională, ziua unirii lui”, se arăta în solemnul apel.
Monarhul evoca figura marilor voievozi Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare, menționând importanța unirii românilor de peste Carpați. „Astăzi ne este dat nouă să întregim opera lor, închegând pentru totdeauna ceiace Mihai Viteazul a înfăptuit numai pentru o clipă: unirea Românilor de pe cele două părţi ale Carpaţilor”, proclama regele.
Efortul de război și costul uman
Imediat după declararea războiului, au început operațiunile militare. Mobilizarea generală a armatei a fost declanșată în noaptea de 14/15 august. Trupele române au atacat frontiera austro-ungară, iar unități aliate rusești au pătruns în Dobrogea, primite cu entuziasm de populație. La Constanța, vase rusești au concurat la apărarea coastei Mării Negre. În același timp, au existat și primele atacuri pe teritoriul românesc, vase de război și baterii austro-ungare trăgând asupra orașelor Vârciorova, Turnu-Severin și Giurgiu.
În noaptea următoare, Bucureștiul a fost ținta unui atac aerian. Un Zeppelin și un aeroplan au aruncat bombe asupra capitalei, fără a cauza, din fericire, pagube semnificative. Aceste evenimente au marcat debutul ostilităților pe pământul românesc.
Participarea României la Primul Război Mondial a avut un cost uman extraordinar. În 1921, delegația română prezenta Comisiei de reparații un raport ce indica peste 300.000 de militari căzuți la datorie și 80.000 răniți grav. Pe lângă pierderile militare, se estimează că nu mai puțin de 700.000 de civili și-au pierdut viața din cauza luptelor, dar mai ales din cauza bolilor și a condițiilor precare de trai afectate de conflagrație.
Memoria unui secol
Principesa Margareta, Custodele Coroanei României, a subliniat importanța definirii acestui moment pentru România modernă, într-o declarație din august 2016, la un secol de la intrarea țării în Primul Război Mondial. „Primul Război Mondial este un moment definitoriu pentru România modernă şi contemporană. Fidelitatea cu care românii s-au adunat în jurul Coroanei a fost temelia luptei politice şi diplomatice a oamenilor de stat pentru recunoaşterea unirii provinciilor istorice şi consolidarea influenţei româneşti în Europa”, afirma Principesa.
Ea a accentuat necesitatea readucerii la lumină a adevărului despre rolul Armatei Regale, al societății civile, al oamenilor de Stat și al Coroanei în făurirea Marii Uniri. „Timp de jumătate de secol, adevărul despre Marele Război a fost mistificat şi chiar şters din discuţia publică. Beneficiind de libertatea de cercetare şi de expresie a timpurilor noastre, avem datoria să readucem la lumină adevărul despre rolul Armatei Regale, al societăţii civile, al oamenilor de Stat şi al Coroanei în făurirea Marii Uniri”, a mai spus Custodele Coroanei.
România a luptat în Primul Război Mondial între august 1916 și noiembrie 1917, reintrând în conflict în noiembrie 1918, cu doar câteva zile înainte de armistițiul de la Compiegne.
Sursa: Descopera
