Conform Ziarul Financiar: România pierde anual aproximativ 9 miliarde de euro din cauza fraudei de tip carusel, o problemă endemică ce afectează economia țării, depășind chiar și prioritățile majore precum Autostrada Moldovei. Acest fenomen masiv de evaziune fiscală lasă în urmă un gol bugetar uriaș, alimentat de munca nedeclarată și de practicarea unui comerț „la negru”.
Frauda de tip carusel, o gaură neagră în bugetul statului
Expertul în fiscalitate, ANDREEA NIȚĂ, atrage atenția asupra amplorii problemei, subliniind că peste 20% din activitatea economică evaluată este considerată muncă nedeclarată, deci nefiscalizată. Aceasta înseamnă că o parte semnificativă din profituri nu ajunge în vistieria statului, lăsând în urmă un deficit bugetar greu de acoperit.
ANDREEA NIȚĂ a declarat că există o dualitate pe piața antreprenorială, unde alături de antreprenori onești care își respectă obligațiile fiscale, prosperă și cei care caută să ocolească sistemul prin diverse metode. Aceste practici, precum frauda de tip carusel, implică de obicei un lanț complex de companii fantomă, tranzacții fictive și o gestionare agresivă a obligațiilor fiscale, cu scopul final de a eluda plata TVA.
Impactul asupra economiei reale și al antreprenorilor cinstiți
Pe lângă pierderile bugetare directe, frauda fiscală de acest gen distorsionează concurența pe piață. Antreprenorii care respectă legea se confruntă cu dezavantaje semnificative în fața competitorilor care operează prin metode ilegale, beneficiind de prețuri artificial mai mici prin neplata taxelor. Acest lucru subminează eforturile de modernizare economică și descurajează investițiile legitime pe termen lung.
Munca nedeclarată nu afectează doar veniturile statului, ci și condițiile de muncă și drepturile angajaților. Lipsa contractelor de muncă duce la imposibilitatea accesării unor beneficii precum pensia, concediul medical sau indemnizațiile de șomaj, expunând lucrătorii la riscuri sporite și la o lipsă de protecție socială.
Sistemul fiscal, sub presiunea evaziunii
Estimarea unui prejudiciu anual de 9 miliarde de euro, conform declarațiilor ANDREEI NIȚĂ, plasează problema fraudei fiscale în topul priorităților economice ale României. Combaterea eficientă a acestui fenomen necesită măsuri stricte și o aplicare riguroasă a legii, atât din partea autorităților fiscale, cât și prin conștientizarea riscurilor și a impactului negativ asupra întregii societăți.
Autoritățile fiscale au anunțat în repetate rânduri intensificarea controalelor și utilizarea tehnologiilor avansate pentru identificarea tranzacțiilor suspecte și a schemelor de fraudă fiscală. Cu toate acestea, dinamica metodelor utilizate de infractorii economici impune o adaptare constantă a strategiilor de prevenție și combatere.
Conform ultimelor date disponibile, ANAF a intensificat acțiunile de verificare a marilor contribuabili, concentrându-se pe sectoarele cu risc ridicat de evaziune fiscală.
Sursa: Ziarul Financiar
