România va trece la ora de vară în acest weekend, în noaptea de 28 spre 29 martie 2026, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel că ora 03:00 va deveni ora 04:00. Aceasta este a șaptea schimbare programată de la începutul anului, iar autoritățile europene păstrează sistemul, deși dezbaterile privind eficiența și impactul său continuă să fie intense.
Trecerea la ora de vară, ca de fiecare dată, aduce mai multă lumină naturală după-amiaza, avantaj pentru activitățile în aer liber și economie energetică. Însă, pe lângă beneficiile evidente, specialiștii atrag atenția asupra efectelor negative asupra somnului și ritmului biologic.
Impactul schimbării asupra sănătății și ritmului circadian
Medicii avertizează că trecerea la ora de vară poate avea consecințe asupra organismului, mai ales pentru persoanele sensibile la modificările de program. Răzvan Lungu, medic specialist pneumolog, explică: „Pierdem o oră de somn, iar aceasta poate duce la oboseală, dificultăți de concentrare și probleme în a se trezi dimineața. Deși efectele sunt temporare, pentru unele persoane pot fi mai greu suportate.”
Ceasul biologic, responsabil pentru reglarea somnului și stării de veghe, funcționează în ritm circadian. Modificările de oră pot perturba acest mecanism intern, chiar dacă organismul se adaptează treptat. În cazul celor care întâmpină dificultăți, experții recomandă ajustarea progresivă a programului de somn cu câteva zile înainte de schimbare.
„Este bine să se înceapă culcarea cu 10-15 minute mai devreme, zilnic, pentru a ușura procesul de adaptare. Expunerea la lumină naturală în timpul zilei ajută mult la reprogramare,” afirmă Lungu.
De asemenea, el recomandă evitarea somnului de peste 20 de minute în timpul zilei pentru cei care simt oboseală accentuată, pentru a evita afectarea ritmului circadian.
Istoria și justificările schimbării orei în România și Europa
Schimbarea orei a fost introdusă pentru prima dată în România în 1917, în timpul Primului Război Mondial, ca măsură de economie a resurselor energetice. Ulterior, sistemul a fost abandonat, apoi reluat, devenind o practică anuală din 1997, pentru a sincroniza țara cu restul Uniunii Europene.
De-a lungul anilor, intenția inițială a fost de a folosi mai eficient lumina naturală și de a reduce consumul de energie electrică, mai ales în perioadele cu zile mai lungi. Benjamin Franklin a fost primul care a sugerat, încă din secolul al XVIII-lea, utilizarea mai eficientă a luminii naturale pentru economisirea resurselor. În timpul Primului Război Mondial, Germania și Austria-Ungaria au fost primele care au adoptat oficial ora de vară pentru a economisi combustibil.
Dezbaterea europeană despre menținerea orei de vară
În ultimele decenii, reforma orei a fost subiect de discuție intensă în Uniunea Europeană. În 2018, Comisia Europeană a lansat o consultare publică pentru a decide dacă menține sistemul sau îl elimină. Astfel, fiecare stat membru a avut opțiunea de a reține ora de vară sau de a reveni la ora standard permanent.
Însă, lipsa unui acord la nivel european a făcut ca regula să rămână neschimbată. În prezent, majoritatea țarilor europene continuă să ajusteze ceasurile de două ori pe an, iar România nu face excepție.
Autoritățile române nu au anunțat, până acum, intenții de a modifica planul actual, însă atenția la impactul asupra sănătății continuă să fie un subiect de dezbatere și în rândul specialiștilor și al publicului.
În ciuda controversei, schimbarea de oră este o tradiție urmărită cu interes, dar și cu rezerve, în condițiile în care criteriile de eficiență și impact asupra vieții cotidiene sunt încă discutabile. Trecerea la ora de vară va avea loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, iar românii vor trebui, ca de obicei, să adapteze din mers programul zilnic.
