România solicită o amânare pentru implementarea politicilor de energie verde, argumentând că o tranziție prea rapidă ar putea afecta stabilitatea economică, a declarat miercuri primarul Capitalei, Nicușor Dan, într-o convorbire telefonică cu președintele Consiliului European, Antonio Costa. Discuția a avut loc cu câteva zile înaintea reuniunii importante a liderilor europeni, unde se va discuta despre cadrul european pentru energiile regenerabile, într-un context geopolitic și economic tot mai complex.
România vrea o tranziție mai lungă pentru energia verde, pentru a proteja economia
Pe fondul presiunii Uniunii Europene pentru accelerarea tranziției energetice, România adoptă o poziție diferită, accentuând nevoia de a asigura o tranziție durabilă, în special pentru economiile naționale mai fragile. În acest sens, Nicușor Dan a subliniat faptul că țara sa susține o amânare în applicarea unor politici mai ambițioase, astfel încât procesul să nu devină o povară prea mare pentru mediul economic. „România susține o tranziție mai lungă pentru aplicarea politicilor legate de energia verde, astfel încât acestea să fie sustenabile și să nu afecteze negativ economia noastră”, a afirmat edilul-șef al capitalei într-o convorbire telefonică cu Antonio Costa.
Această poziție reflectă grijile majore ale guvernului de la București, care trebuie să balanseze between obiectivele ecologice și realitatea economică. În ultimii ani, România a fost acuzată că a întârziat adoptarea unor măsuri mai ferme pentru reducerea emisiilor de carbon, fiind în același timp dependentă pe sursele tradiționale de energie, precum lignitul și gazele naturale. Noile planuri europene, însă, impun obiective ambițioase pentru reducerea emisiilor, ceea ce ar putea însemna investiții masive în infrastructură și tehnologii curate, dar și o povară financiară pentru statele member.
În pregătirea summitului european: temele principale ale discuției
Discuția telefonică a avut loc în contextul în care liderii europeni se pregătesc pentru summitul de săptămâna viitoare, unde va fi crucială definirea unui plan comun pentru energia regenerabilă și pentru depășirea dependenței de combustibilii fosili proveniți din Rusia și alte surse externe. România a cerut clarificări și flexibilitate în implementarea acestora, invocând necesitatea unui proces echilibrat, care să nu compromită stabilitatea economică.
Pe lângă aspectele strategice, liderii europeni vor analiza și posibilitatea de a aloca fonduri suplimentare pentru investiții în tehnologii verzi, precum și pentru sprijinirea statelor care se confruntă cu dificultăți în aplicarea noilor directive. Potrivit unor surse europene, România pune accent pe ideea de „păstrare a echilibrului între necesitatea ecologizării și realitatea economică”, un aspect critic pentru guvernul de la București în contextul actual.
Posibile consecințe și provocări pentru România
Poziția României nu este singulară în Europa; alte state din Europa Centrală și de Est exprimă preocupări similare față de presiunea de a accelera tranziția energetică. Însă, pentru România, această chestiune este deosebit de delicată, fiind dependentă de sursele tradiționale de energie și având în vedere posibilitatea unor creșteri de prețuri la energie dacă politicile devin prea ambițioase fără o perioadă de adaptare adecvată.
De asemenea, guvernul român trebuie să gestioneze așteptările publicului și ale investitorilor, în condițiile în care procesul de tranziție pentru energie curată necesită investiții uriașe, iar ritmul de implementare trebuie să fie compatibil cu realitatea națională. În plus, adoptarea unui plan flexibil ar putea contribui la menținerea stabilității și la evitarea unor șocuri în industrie și în sectorul rezidențial.
Pe termen mediu și lung, însă, perspectiva europeană rămâne aceea de a deveni cât mai independentă de combustibilii fosili și de a reduce semnificativ amprenta de carbon. În acest context, poziția României de a solicita o tranziție mai lentă și mai sustenabilă pare a fi o încercare de a-și proteja interesele naționale și de a participa activ la conturarea unui echilibru delicat în cadrul blockului european. Deciziile care vor fi luate în săptămânile următoare vor avea un impact direct asupra planurilor naționale de energie și asupra modului în care România se va integra în noua ecostructură energetică europeană.
