România, codașă în UE la utilizarea internetului pentru informare și educație
România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea internetului pentru informare despre produse și servicii, sănătate sau educație, arată un raport recent. În timp ce media europeană consemnează rate semnificative de utilizare a internetului în aceste scopuri, țara noastră se remarcă printr-o preferință accentuată pentru rețelele sociale și comunicare online.
Un decalaj digital îngrijorător
Potrivit datelor, doar 54% dintre români caută informații despre produse și servicii online, un procent mult sub media europeană de 72%. Situația este similară în ceea ce privește accesarea informațiilor despre sănătate, unde doar 43% dintre români utilizează internetul în acest scop, comparativ cu 60% la nivel european. La polul opus, Olanda, Finlanda și Danemarca conduc detașat, cu procente de peste 89%.
Studiul evidențiază și o discrepanță majoră în utilizarea internetului pentru educație. Doar 11,8% dintre utilizatorii de internet din România au participat la cursuri online sau au folosit materiale educaționale online, comparativ cu o medie europeană de 34,8%. Olanda (60,2%), Irlanda (59,7%) și Finlanda (50,7%) conduc în acest domeniu.
Românii, campioni la social media, dar nu și la informare
În timp ce românii sunt printre primii în Uniunea Europeană la utilizarea rețelelor sociale (80%), comunicarea online prin e-mail este sub media europeană. Doar 46% dintre români utilizează e-mailul, comparativ cu media europeană de 82%. În același timp, 78% folosesc apeluri video sau telefonice prin internet, iar 72% utilizează aplicații de mesagerie instant.
Raportul mai arată că românii sunt mai puțin interesați de a găsi informații despre siguranța produselor, doar 17% dintre utilizatori căutând astfel de informații, față de o medie europeană de 36%.
Inteligența artificială, un domeniu de nișă
Utilizarea instrumentelor de inteligență artificială generativă (IA) este, de asemenea, mai redusă în România. Aproape 1 din 3 persoane la nivel european utilizează astfel de instrumente, în timp ce în România procentul este mult mai mic. Danemarca, Estonia, Finlanda și Malta au cele mai ridicate rate de utilizare a IA în UE.
Aceste diferențe subliniază o discrepanță semnificativă în ceea ce privește alfabetizarea digitală și modul în care populația valorifică accesul la internet. Lipsa de interes pentru informare și educație online poate avea implicații pe termen lung pentru competitivitate și dezvoltare.
