Dezastru ecological în România: aproape 165.000 de hectare de păduri afectate de uscat în primele nouă luni ale anului 2025
Un nou bilanț alarmant privind starea pădurilor din România a fost făcut public, evidențiind o deteriorare accentuată a mediului natural cauzată de fenomenul de uscare acută. Potrivit datelor oficiale furnizate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în primele nouă luni ale anului 2025, peste 164.800 de hectare de pădure au fost afectate de acest fenomen devastator, o suprafață care depășește cu mult limitele obișnuite ale schimbărilor climatice din ultimii ani. Dacă ne raportăm la dimensiunea, această suprafață este echivalentul a circa 1.650 de kilometri pătrați, adică de peste șapte ori mai mare decât suprafața Bucureștiului.
Impactul acestui fenomen devine tot mai vizibil pe teren, preocupând atât autoritățile, cât și comunitățile locale, care se confruntă cu efectele directe ale deteriorării mediului înconjurător și ale pierderii biodiversității.
### Extinderea fenomenului de uscare: o problemă alarmantă pentru pădurile românești
Datele Romsilva confirmă o tendință descrescătoare dramatică a suprafeței de pădure sănătoasă. Fenomenul de uscare afectează în mod special zonele din sudul și estul țării, unde condițiile de mediu au devenit tot mai aride în ultimii ani. Specialiștii trag un semnal de alarmă cu privire la amplificarea efectelor schimbărilor climatice, care au făcut ca perioadele de secetă să devină mai frecvente și mai severe.
„Este o situație fără precedent pentru pădurile noastre, afectând echilibrul ecologic și capacitatea pădurii de a asigura funcțiile sale esențiale: conservarea biodiversității, protejarea solului și reglarea climatei. Impactul este profund și trebuie gestionat cu responsabilitate și celeritate,” avertizează reprezentanții Romsilva.
Dezastrul ecologic vine într-un context în care România trebuie să facă față atât presiunilor din partea exploatărilor forestiere necontrolate, cât și schimbărilor climatice globale, care îngreunează eforturile de conservare a resurselor naturale. Potrivit experților, dacă această tendință va continua, există riscul ca unele ecosisteme boscoase să fie regenerate foarte dificil, afectând echilibrul ecologic și economia locală bazată pe resursele forestiere.
### Soluții și măsuri pentru stoparea dezastrului forestier
Autoritățile și specialiștii în ecologie insistă pe necesitatea unor măsuri urgente pentru limitarea efectelor calamitorare. În primul rând, se pune accent pe monitorizarea și gestionarea durabilă a pădurilor, cu controale mai stricte asupra exploatărilor forestiere, precum și pe reîmpăduriri și conservarea zonelor vulnerabile.
În plus, se propune instalarea de sisteme de irigare și tehnici moderne de gestionare a apei pentru a minimiza efectele secetei, precum și promovarea unor practici agricole și silvice care să ajute ecosistemele să devină mai rezistente la schimbările climatice. La nivel legislativ, dezbaterile vizează consolidarea cadrului legal pentru protejarea pădurilor și sancționarea celor care contribuie la defrișări ilegale sau sunt implicați în exploatări necontrolate.
### Perspective pentru anul următor
Cu toate acestea, indică cele mai recente prognoze climatice, tendința de uscare a continuat, iar specialiștii avertizează că dacă măsurile nu vor fi implementate cu promptitudine, situația se poate înrăutăți în următoarele luni. În ciuda acțiunilor întreprinse, încă există semne de îngrijorare că fenomenul de secetă prelungită ar putea duce la un declin lamentabil al suprafeței forestiere și la pierderi ireversibile pentru biodiversitate.
În această perioadă de criză ecologică, responsabilitatea revine atât autorităților, cât și comunităților locale, pentru a găsi soluții eficiente care să limiteze deteriorarea și să ofere pădurilor românești o șansă de regenerare. În timp ce eforturile pentru combaterea schimbărilor climatice continuă, fiecare act de conservare și responsabilitate contează pentru a asigura un echilibru durabil între nevoile umane și protecția mediului înconjurător.
