Romsilva contestă concluziile Corpului de Control al Ministerului Mediului referitoare la demontarea bazei legale a accesului auto prin pădurea Băneasa, punând sub semnul întrebării interpretările guvernamentale și prezentând o versiune diferită asupra situației. În urma verificărilor Ministerului, s-au descoperit probleme legate de legalitatea drumului forestier vizat, ceea ce a dus la inițierea unor măsuri dure, printre care demolarea construcțiilor ilegale și readucerea terenului la stadiul inițial de pădure, inclusiv reîmpădurire.
### Drumul forestier: o construcție veche, dar uitată de documente
Reprezentanții Romsilva vorbesc despre un drum forestier vechi, dat în folosință oficial în anul 1974, și ignorat de documente din cauza unei erori birocratice. Potrivit acestora, drumul D66 F002, anterior D53, a fost pe deplin inclus în amenajamentele silvice din anii ’70 și ’80, fiind specificat clar ca „alee modernizată pentru vehicule” și „drum forestier și de agrement”. În plus, instituția susține că această infrastructură nu a fost vreodată obiectul vreunei retrocedări și aparține încă proprietății publice a statului.
Conducerea Regiei susține că, de-a lungul anilor, drumul nu a dispărut din evidențe și a fost utilizat în mod legal, fiind reabilitat recent prin reparații și întreținere, nu construcții noi. Toate aceste intervenții au fost realizate din fondurile proprii ale Direcției Silvice Ilfov, urmând ca cheltuielile să fie recuperate pe baza unui contract de utilizare, semnat cu firma Greenfield, pentru o perioadă de trei ani.
### Contradicții între legislație și documentele de planificare
Diferențele majore între pozițiile Ministerului Mediului și ale Romsilva apar la nivelul documentației de planificare silvică. Regia admite că, în anul 1991, a existat o incoerență în acte, cauzată de o „eroare materială” în amenajamentul silvic. Conform acesteia, drumul era reprezentat doar parțial în hărți, însă suprafața de 0,89 hectare nu fusese modificată în evidențele funtionale. Această eroare a persistat timp de decenii, iar ea pare să fi fost corectată abia în 2020, prin documentul de amenajare silvic transmis oficial și aprobat recent, în mai 2023.
În opinia regiei, această corectare legală face ca drumul să fie în continuare proprietate publică și administrat de Ocolul Silvic București. Cu toate acestea, raportul Corpului de Control semnalează o serie de abateri și omisiuni în documentația de legalizare și autorizare, punând sub semnul întrebării legalitatea intervențiilor recente.
### Dispută juridică și interese imobiliare
Un aspect esențial al acestei dispute îl reprezintă miza imobiliară: drumul asigură acces secundar pentru mii de locuitori din cartierul Greenfield, un ansamblu rezidențial de lux în apropierea Parcului Băneasa. De-a lungul timpului, reprezentanții cartierului au invocat decizii judecătorești favorabile, iar Tribunalul București a respins anul trecut solicitările activiștilor de mediu și ale organizațiilor din cadrul Greenpeace de suspendare a contractului de acces.
Reîmpădurirea zonei, impusă de Minister, ar avea însă consecințe directe asupra circulației auto în zonă, eliminând practic posibilitatea traversării auto și consolidând o situație de fapt dificil de inversat. Această poziție vine pe fondul unor presiuni din partea rezidenților, dar și a grupurilor imobiliare care urmăresc crearea unui acces sigur și rapid către construcțiile din cartier.
### O luptă legală înascunsă în negocieri și planuri strategice
Pe fond, această contradictie între cele două versiuni – cea oficială a Regiei și cea a Ministerului – reflectă complexitatea unei zone cu multiple interese: protecția mediului, legitimitatea utilizării infrastructurii și interesul crescut pentru dezvoltarea imobiliară. În timp ce Ministerul Mediului insiste pe reîmpădurire și revenirea la starea inițială a zonei, Romsilva argumentează că infrastructura a fost utilizată în mod legal și că orice intervenție trebuie să fie în concordanță cu legislația în vigoare.
Deși decizia finală încă nu este stabilită, este evident că această situație poate avea repercusiuni importante pentru toate părțile implicate. Rămâne de urmărit dacă autoritățile vor reuși să găsească o soluție de compromis sau dacă disputa se va intensifica, cu eventuale implicații în plan juridic și urbanistic. În orice caz, problema drumului forestier din Băneasa continuă să fie un subiect fierbinte, focalizând atenția asupra echilibrului delicat dintre conservarea naturii și dezvoltarea urbană.
