Orașul ascuns, Bucureștiul, devine scena unui nou proiect media, în centrul căruia se află patrimoniul uitat al capitalei. Un documentar realizat de canalul franco-german ARTE aduce în prim-plan ruinile și clădirile istorice abandonate, expuse degradării și uitării. Filmul, difuzat din 21 ianuarie, îl urmărește pe Alex Iacob, cunoscut sub pseudonimul „Reptilianul”, un explorator pasionat al arhitecturii capitalei, care a petrecut peste un deceniu și jumătate în cercetarea și documentarea acestor spații abandoneate.
Exploratorul nocturn al ruinelor Bucureștiului
Povestea lui Alex Iacob începe cu o curiozitate simplă: dorința de a vedea dincolo de fațadele ferecate ale clădirilor părăsite. Acesta a pășit pentru prima oară în spațiile uitate ale orașului acum 16 ani, un act inițial de explorare personală, dar care s-a transformat în timp într-un proiect sistematic de arhivare și documentare. Pseudonimul „Reptilianul” a apărut ca urmare a nevoii de a-și păstra identitatea invizibilă și de a se adapta unui mediu ostil, plin de clădiri dezafectate și pericolele asociate.
Pentru Iacob, aceste spații devin adevărate camere de reflecție, unde orașul își relevă fisurile reale și memoria nealterată de intervențiile moderne. Într-un interviu acordat recent, el a subliniat: „Spațiile abandonate funcționează ca niște camere de reflecție unde orașul își arată fisurile reale și memoria nealterată de intervenții moderne.” În timp ce mulți trec grăbiți pe străzile capitalei, exploratorul caută detalii ratate de ochii obișnuiți, scoțând la suprafață povești ale unor epoci apuse și ale unei identități pierdute.
Patrimoniul decimat: o luptă pentru conservare
Interesul pentru ruinele Bucureștiului nu este doar o pasiune personală, ci și un act de conștientizare socială. Documentarul de pe ARTE scoate în evidență modul în care patrimoniul arhitectural al orașului dispare lent sub presiunea modernizării și a ignorării. În ultima decadă și jumătate, multe clădiri istorice din stilul Belle Époque, binecunoscute pentru detaliile lor ornamentale și pentru eleganța arhitecturală, au ajuns să fie simple ruine sau victime ale demolărilor fără plan de conservare.
Proiectul lui Iacob, intitulat „Omul Verde”, reprezintă un demers de cartografiere a simbolisticii arhitecturale a acestor spații. În centrul atenției se află iconicul motiv vegetal-antropomorf, întâlnit frecvent pe fațadele clădirilor vechi, o emblemă a unei epoci în care orașul se îmbina armonios cu natura, înainte de arhitectura modernă și alunecările spre dezinteres pentru patrimoniu.
O radiografie a unei capitale în continuă demolare
Realizarea ARTE „Explorare urbană în România: salvarea ruinelor” scoate în evidență o realitate adesea ignorată de autorități și opinia publică. Filmul urmărește nu doar explorarea fizică a locațiilor, ci și încercarea de a înțelege simbolistica acestor spatii, în speranța de a sensibiliza asupra necesității conservării și valorificării patrimoniului arhitectural. Într-un oraș în continuă transformare, aceste relicve devin simboluri ale trecutului, ale poveștilor neauzite și ale unor epoci pe cale de dispariție.
În prezent, eforturile de salvare și restaurare sunt încă într-un stadiu incipient, iar autoritățile par să-și fi reluat unele concursuri pentru gestionarea fondurilor destinate patrimoniului. Rămâne de văzut dacă, odată cu conștientizarea crescută generată de aceste inițiative, orașul va începe să protejeze mai activ aceste monumente, în loc să le lase să cadă pradă uitării și vremurilor.
Astfel, Bucureștiul, orașul ascuns, devine simbolul unei lupte între trecut și prezent, între patrimoniu și modernizare, iar exploratorii ca Alex Iacob devin povești de rezistență pentru o moștenire care merită să fie redescoperită. Conștiința vizuală și simbolică pe care o aduc peste oraș poate, poate, să inițizeze o schimbare în modul în care comunități și autorități privesc și îngrijesc patrimoniul istoric.
