Misterul navei H.L. Hunley, vasul confederat care a devenit primul submarin din istorie ce a scufundat o navă de război inamică, a fost explicat de cercetările moderne, după mai bine de un secol de încercări de înțelegere. Timp de peste o sută de ani, un aspect controversat a fost scena de după scufundare a ambarcațiunii: de ce echipajul format din opt oameni nu a făcut niciun efort să scape, ci s-a prezentat la posturi, aparent resemnat cu soarta lor. Aceste întrebări au primit răspunsuri din ce în ce mai exacte odată cu studiile recente, confirmând ipoteze surprinzătoare despre modul în care a avut loc dezastrul din 1864.
Descoperiri arheologice și surpriza din 2000
Submarinele din acea perioadă păreau a fi simple vasuri de război, dar inspecțiile făcute după scufundare au arătat o scenă lipsită de agitație, improbabilă într-un accident naval. La redescoperirea sa, în anul 2000, la scufundarea navei Housatonic, arheologii au fost uimiți de ceea ce au găsit: corpurile echipajului Hunley nu se agățau de trape sau nu încercau disperat să se salveze. Toți opt erau așezați liniștiți la posturile lor obișnuite. Revista Smithsonian a observat că indivizii păreau a avea o resemnare completă, semn că nu au opus rezistență și nu s-au luptat cu moartea.
Foto cu desenul navei și planurile interioare realizate după schițele lui W. A. Alexander, cel care a coordonat construcția, au adus și mai multă claritate asupra camerei de comandă a navei. Totuși, misterul rămânea: de ce nu au încercat să se salveze?
Analiza științifică explică tragedia
Abia în 2017, un studiu detaliat a adus lumina asupra acestei întrebări. Echipa de la Universitatea Duke, condusă de cercetătoarea Rachel M. Lance, a realizat modelări și simulări pentru a înțelege efectele torpilei folosite de Hunley. Aceasta era o torpilă cu praf de pușcă, atașată de o bară lungă, care era lansată în direcția navei inamice.
Rezultatele au scos în evidență că explozia nu a fost doar o distrugere a navei Housatonic, ci a trimis o undă de șoc secundară în corpul submarinei Hunley. Această undă a avut impact fatal asupra echipajului, cauzând traume imediate și fatale la nivelul țesuturilor moi, în special la plămâni și creier. În esență, membrii echipajului au murit înainte să își dea seama că nava se scufundă sau că sunt în pericol.
Un desen detaliat, realizat după schițele lui W. A. Alexander, ilustrând secțiunea centrală a navei, arată traume interne cauzate de unda de șoc. Concluzia studiului este că, cel mai probabil, echipajul nu s-a înecat sau nu a fost ucis de a doua parte a luptelor, ci a fost ucis instantaneu de propria armă, fără să aibă timp să reacționeze.
Astfel, scena de la redarea scufundării nu a fost una de panică sau de luptă disperată, ci una de acceptare a inevitabilului. În timpul exploziei, membrii echipajului fie au fost uciși pe loc, fie au fost hipnotizați de trauma cauzată de unda de șoc, rămânând la posturi, fără să se mai miște.
Este o perspectivă care schimbă complet înțelegerea tragicului eveniment din 1864. În loc de o luptă lentă până la ultimele resurse, membrii echipajului Hunley au fost uciși în momentul exploziei, înainte de a-și da seama de pericol.
La aproape 160 de ani distanță, această descoperire ne aduce mai aproape de adevărul despre primul submarin care a scufundat o navă de război și despre soarta echipajului său. La data de 12 aprilie 2023, oficialii de la U.S. Naval History and Heritage Command au anunțat că analiza ambarcațiunii Hunley va fi finalizată, urmând a fi expusă în muzeul naval din Charleston.
