Guvernul anunță creșteri la salariul minim începând cu iulie 2026, dar rămâne semne de întrebare asupra nivelului de salarizare al forței de muncă din domeniul public
Începând cu 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va fi majorat la 4.325 de lei, față de valoarea actuală de 4.050 de lei. Anunțul a fost făcut de Guvern în cadrul ședinței de aseară, în contextul unei hotărâri care vizează ajustarea venitului minim garantat pentru milioane de români. În același timp, tariful orar va crește la 25,949 lei, bazat pe un program de lucru standard de aproape 167 de ore pe lună.
Majorarea salariului minim – o creștere de aproape 7%
Potrivit datelor oficiale, această modificare va aduce o majorare brută de 275 de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 6,8%. La nivelul salariului net, estimările indică o valoare de circa 2.699 de lei, după deducerea de 200 de lei pentru contribuții și taxe. În practică, această creștere va afecta peste 1,7 milioane de salariați, comparativ cu cei aproape 831.000 actuali care câștigă salariul minim în momentul de față.
Analiza realizată de experți arată că această măsură vine ca o ajustare necesară, în contextul creșterii costurilor de trai și a inflației care, în ultimele luni, a luat amploare. În plus, majorarea salariului minim va impulsiona veniturile celor mai vulnerabili angajați, dar și bugetele companiilor mici și medii, afectate de creșterea importantă a cheltuielilor cu salariile.
Reacția autorităților și problemele din sectorul public
Deși majorarea salarială pare a fi un pas înainte, există o umbră de îngrijorare legată de situația salariilor din domeniul public, în special în forțele de ordine și armata. În trecut, hotărâri precum HG nr. 1/2017 au creat situații paradoxale, în care salariile unora dintre polițiști și militari erau mai mici decât salariul minim garantat. Aceasta a condus, de-a lungul anilor, la intervenții obișnuite ale Guvernului pentru „ajustarea artificială” a salariilor în sectorul public, pentru a evita situațiile umilitoare și a asigura conformitatea cu legea.
„În continuare, unii polițiști, militari și personalul contractual nu trebuie să fie plătiți mai prost decât salariul minim garantat în plată, iar această regulă trebuie respectată strict,” a declarat un oficial din Ministerul Afacerilor Interne. Totuși, realitatea din teren trădează existența unor discrepanțe majore. Salariații din sectorul public resimt încă efectele austerității bugetare, drepturile fiind plafonate în urmă cu mai mulți ani, unele dintre ele până în 2018 sau chiar 2009.
Impactul asupra angajaților și perspectivele viitoare
Tensiunea dintre nevoia de a ravasa salariile și limitele bugetare rămâne o problemă nerezolvată. Creșterea salariului minim va avea, la rândul său, un efect de „dublu sens”, motiv pentru care sindicatele, cum este și Sindicatul EUROPOL, susțin că e nevoie de măsuri mai ample pentru a asigura un trai demn și pentru personalul din forțele de ordine și alte domenii publice.
„Viitorul ne aparține!”, afirmă reprezentanții sindicatelor, subliniind dorința de a vedea o abordare mai echitabilă în privința salarizării, pentru că actuala situație creează inechități și nemulțumiri în rândul angajaților. În plus, majorarea salariului minim nu va rezolva automat toate problemele legate de drepturile salariale, ci trebuie însoțită de reforme structurale și alocări bugetare corespunzătoare.
În timp ce oficialii gândesc ajustări legislative pentru a evita din nou situațiile paradoxale, angajații din sectorul public și forțele de ordine speră la o reconsiderare a politicilor salariale în beneficiul întregii societăți. Creșterea salariului minim nu este, așadar, doar o simplă ajustare economică, ci un pas spre echitate socială, însă rămâne de văzut dacă va fi însoțită de măsuri concrete în teritoriu.
Viitorul ne aparține, dar și salariile noastre.
