Guvernul a anunțat oficial că salariul minim brut pe economie va crește de la 4.050 de lei la 4.325 de lei, începând cu data de 1 iulie 2026. Majorarea de 275 de lei brut reprezintă o creștere de aproximativ 6,8%. Deși această veste pare a aduce un avantaj real pentru angajați, economistul Adrian Negrescu atrage atenția că impactul concret asupra salariului net va fi mult mai modest, iar beneficiile vor fi resimțite mai mult de către stat și sectorul bugetar.
Creștere modestă în salariul net pentru angajați
De la 1 iulie, salariul brut se va majora, însă modificările fiscale anunțate vor reduce suma neimpozabilă de la 300 la 200 de lei. În prezent, salariul minim brut de 4.050 de lei duce la un salariu net de aproximativ 2.574 de lei, după deduceri și contribuții. Cu noua majorare, salariul brut va ajunge la 4.325 de lei, iar salariul net, după ajustarea taxelor, va crește până în jurul valorii de 2.699 de lei. În practică, angajații plătiți cu salariul minim vor resimți o creștere de aproximativ 125 de lei în salariul net, ceea ce, în opinia economistului, nu este o schimbare semnificativă.
„Creșterea salariului minim este mai mult un exercițiu politic, menită să arate că se iau măsuri pentru angajați, însă în realitate beneficiul este limitat pentru cei plătiți la nivel minim”, susține Negrescu. El subliniază că adevărații câștigători ai acestei decizii sunt statul, care va încasa mai mulți bani din taxe și contribuții, precum și angajații din sectorul bugetar, ale căror salarii raportate la salariul minim vor înregistra creșteri mai mari.
Impactul asupra firmelor și taxe prea mari
Economistul avertizează că această măsură va pune o presiune suplimentară pe mediul privat, în special pe întreprinderile mici și mijlocii. Creșterea salariului minim ar putea duce la scăderea numărului de angajați în aceste companii, care vor fi nevoite să suporte costuri mai mari cu salariile. Negrescu estimează că unele firme mici vor fi forțate să renunțe la o parte dintre angajați sau să reducă programul de lucru, pentru a putea face față noilor obligații fiscale.
„Firmele vor avea de plătit chiar și cu 400 de lei în plus pentru fiecare angajat, pentru a păstra același nivel de salariu net. Din păcate, într-un context în care taxele pe muncă în România sunt printre cele mai mari din Europa, această creștere nu face decât să agraveze problema”, explică Negrescu. El adaugă că nivelul ridicat al taxelor și impozitelor rămâne obstacolul principal pentru creșterea reală a salariilor dacă nu se vor adopta măsuri pentru reducerea acestor sarcini fiscale asupra angajatorilor.
„La un salariu de 5.000 de lei net, o firmă plătește către stat peste 4.300 de lei taxe și impozite. Cu asemenea costuri, multe companii au dificultăți în a-și menține angajații sau chiar funcționarea eficientă”, afirmă economistul.
Creșterea numărului de angajați vizați
Potrivit datelor Ministerului Muncii, în prezent, aproximativ 831.382 de salariați sunt plătiți cu salariul minim brut garantat în plată. După majorare, estimările indică un creștere a numărului total de beneficiari, ajungând la 1.759.027 de angajați, incluzând toate categoriile de salariați eligibili pentru această creștere.
Ministrul Petre-Florin Manole a declarat că măsura are drept scop îmbunătățirea nivelului de trai al muncitorilor, afirmând: „Pentru sute de mii de români, salariul minim nu este doar un indicator economic, ci o sursă vitală de venit. Creșterea acestuia înseamnă mai multă siguranță, o putere de cumpărare mai mare și o barieră împotriva muncii la negru.”
Chiar dacă decizia pare a da un semnal de suport pentru cei mai vulnerabili angajați, experții economici atrag atenția că efectele concrete vor depinde de modul în care mediul privat va reuși să gestioneze această creștere a costurilor. Pentru moment, majorarea salariului minim va aduce o mică bucurie pentru acei angajați, dar avertismentele privind sustenabilitatea economică și fiscalizată a acestui avantaj rămân actuale.
