Primăria Sectorului 6 a lansat recent o campanie de înlocuire a asfaltului rutier, folosind o tehnologie inovatoare, cu scopul de a combate problema frecventă a gropilor apărute în stradă, cauzate de ciclurile repetate de îngheț și dezgheț, care compromit în mod constant infrastructura rutieră. Într-un efort de a scurta timpul de intervenție și de a reduce costurile, autoritățile locale au început să utilizeze radiații infraroșii pentru repararea arterelor secundare din cartierele Militari și Brâncuși, unde asfaltul clasic, turnat la rece, nu a rezistat condițiilor dure ale iernii.
Această metodă, încă în faza de implementare, presupune încălzirea asfaltului existent până la temperaturi extreme, între 150 și 170 de grade Celsius. Procesul are drept scop “înmuirea” stratului vechi de asfalt, pentru a obține o omogenizare perfectă cu materialul nou adăugat, eliminând astfel riscul formării de fisuri reci sau rosturi Slabe, cele care permit pătrunderea apei și dezagregarea ulterioară a carosabilului. Până în prezent, echipele de intervenție au reușit să umple și să sigileze 44 de gropi în aceste zone, concentrându-se pe arterele cu trafic intens și intersecțiile deja afectate de uzură.
În ciuda avantajelor promisiunii acestei tehnologii, există și anumite limite și semne de întrebare în ceea ce privește eficiența ei pe termen lung. Chiar dacă teoria stipulează că această metodă ar elimina rosturile reci și fisurile, succesul depinde aproape în totalitate de respectarea strictă a timpilor de încălzire și de calitatea amestecului folosit. În practică, rezultatele pot varia în funcție de condițiile exacte ale fiecărui lot de asfalt, precum și de precizia cu care se aplică tehnologia.
Un factor decisiv în adoptarea acestei metode inovatoare îl reprezintă și economia realizată. Comparativ cu metoda tradițională de asfaltare, care implică echipe numeroase de muncitori și un proces mai lent, încălzirea asfaltului cu raze infraroșii necesită mai puțini operatori și resurse, reducând astfel semnificativ bugetul și timpul alocat reparațiilor. În condițiile în care bugetul pentru reabilitarea infrastructurii rutiere în 2026 se află încă în faza de proiect, această soluție pare să fie o alternativă atractivă pentru autorități, mai ales într-un context de criză a personalului calificat, unde lipsa muncitorilor specializați limitează frecvent capacitatea de intervenție.
Deși tehnologia promite o durabilitate mai mare și o reducere a costurilor, specialiștii atrag atenția asupra faptului că rezultatele reale depind mult de respectarea strictă a procedurii și de condițiile de aplicare. În ciuda promisiunilor, opinia publică și experții continuă să analizeze dacă această metodă inovatoare poate înlocui cu adevărat abordările tradiționale și dacă va rezista în fața provocărilor viitoare ale infrastructurii rutiere din capitala de sector.
Pe fondul unei nevoi acute de reabilitare a drumurilor și a limitărilor bugetare, autoritățile locale afirmă că această tehnologie va fi utilizată și în viitor, cu scopul de a se adapta din ce în ce mai bine condițiilor specifice zonei. În timp ce inițiativele curente dau speranțe în privința reabilitării rapide și eficiente a infrastructurii, rămâne de văzut dacă aceste soluții vor reuși să ofere o rezolvare pe termen lung pentru problemele stringente ale sectorului. La fel ca multe alte proiecte din infrastructură, succesul depinde de implementarea corectă și de menținerea unor standarde ridicate, în condițiile în care nevoia de modernizare rămâne tot mai acută.
