Primăria Sectorului 4, condusă de viceprimarul Daniel Băluță, începe anul 2026 cu o situație financiară aparent paradoxală, care ridică semne de întrebare privind modul în care sunt gestionate resursele orașului. Deși administrația anunță un excedent bugetar de aproape 10 milioane de lei, din fonduri necheltuite la sfârșitul anului precedent, deciziile recente de îndatorare și proiectele de investiții indică o realitate mult mai complicată.
Un excedent aparent, dar cu presiuni financiare mari
Conform documentelor oficiale, Primăria Sectorului 4 a încheiat 2025 cu un excedent de circa 9,74 milioane de lei, bani rămași din bugetul local, neutilizați. În mod firesc, aceste sume sunt destinate acoperirii unor nevoi urgente, precum plățile pentru proiectele cofinanțate din fonduri europene din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit raportului, „riscul blocării proiectelor europene” a fost motivul principal pentru deblocarea acestor fonduri. În ciuda acestei realități, administrația a fost de acord să contracteze un împrumut de 100 de milioane de lei de la Exim Banca Românească, urmând ca suma să fie dublată în următoarele luni, ridicând datoria publică a sectorului la 200 de milioane de lei.
De ce se îndatorează Sectorul 4, deși are bani necheltuiți?
Explicația constă în diferența dintre necesitatea de a face față creșterii costurilor proiectelor de reabilitare și modernizare a infrastructurii educaționale și a clădirilor publice, și bugetul alocat. Deși Sectorul 4 a obținut granturi europene în valoare de peste 864 de milioane de lei, cheltuielile totale pentru reabilitarea școlilor și blocurilor a explodat, ceea ce a impus găsirea unor soluții de finanțare alternative. La începutul anului, costurile pentru proiecte precum reabilitarea Școlii Gimnaziale Avram Iancu sau modernizarea unor ansambluri rezidențiale au crescut semnificativ, astfel încât diferența trebuie acoperită din alte surse.
Investiții supraevaluate și riscuri financiare
Trei unități de învățământ se află în vizor pentru mărirea costurilor. Costurile pentru Școala nr. 190, de exemplu, se estimează la 94 de milioane de lei, din care 14,5 milioane urmează să fie acoperite din credit, iar pentru Școala nr. 194 sunt planificate aproape 44 de milioane de lei. Totodată, cele mai mari sume sunt alocate pentru reabilitarea termică a blocurilor din sector, un proces despre care oficialii spun că a fost actualizat cu câteva luni în urmă, în vara anului trecut, în cadrul unor indicatori tehnico-economici reviste.
Potrivit unui raport recent, gradul de îndatorare al sectorului va atinge un vârf alarmant în 2031 și 2033, cu o datorie publică locală de aproape 28% din venituri. Această situație pune în pericol stabilitatea financiară a sectorului, mai ales în contextul unei crize economice tot mai accentuate și a creșterii continue a cheltuielilor pentru investiții.
Context politic și tensiuni interne
Decizia de a contracta aceste împrumuturi vine pe fondul unei tensiuni spațiale între Daniel Băluță și Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei. Fost contracandidați în alegerile locale și afiliați diferitelor facțiuni politice, cei doi au lansat atacuri reciproce, în special legate de gestionarea bugetului Bucureștiului. Ciprian Ciucu l-a acuzat recent pe Băluță că „este direct responsabil pentru situația precară a bugetului general”, susținând că schemele gândite de Băluță în timpul mandatului anterior au favorizat sectoarele în detrimentul Capitalei.
În replică, Băluță a criticat actuala administrație pentru „amatorism și incapacitate” și s-a arătat nemulțumit de planurile primăriei generale de a majora prețurile la transportul public. Deși aceste tensiuni sunt departe de a se liniști, perspectiva unor investiții masive și a continuării creșterii gradului de îndatorare pune Bucureștiul în fața unor provocări majore pe termen mediu.
Criza datoriilor locale și conflictele politice acutizează incertitudinea asupra modului în care sectorul și întreaga capitală vor gestiona, în viitor, resursele limitate, într-un context economic instabil. În timp ce administrația face eforturi să mențină imaginea unui buget excedentar, realitatea fiscală din teren și deciziile de îndatorare sugerează o economie fragilă, cu riscuri care pot escalada în următorii ani, dacă situația nu va fi gestionată cu responsabilitate și transparență.
