În apropierea școlilor din Capitală, prezența sălilor de jocuri de noroc, în special a păcănelelor, a devenit o reală problemă de sănătate publică și siguranță pentru tineri. O analiză recent realizată de publicația Școala9 scoate la iveală o situație alarmantă, dezvăluind că mai mult de jumătate dintre unitățile de jocuri de noroc din București se află la mai puțin de 300 de metri de școli. Într-un oraș în care siguranța elevilor ar trebui să fie o prioritate, această infrastructură parcă funcționează în opoziție cu interesele educației și ale societății.
Anul 2023 a fost martorul unei încercări importante de reglementare, într-o inițiativă legislativă a USR, care propunea interzicerea amplasării astfel de săli la mai puțin de 300 de metri de școli. Deși proiectul a fost blocat în Parlament, demersul a atras atenția asupra gravității problemei, generând discuții despre necesitatea de a proteja copiii de influențele nocive ale jocurilor de noroc. În total, în București au fost identificate nu mai puțin de 751 de locații destinate jocurilor de noroc, în timp ce numărul de școli din județ depășește 770. Surprinzător, sau poate nu, 404 dintre aceste săli de jocuri sunt localizate exact în proximitatea cel puțin unei unități de învățământ, iar dacă inițiativa USR ar fi fost adoptată, aceste locații ar fi trebuit să dispară.
Pentru a demonstra amploarea problemei, publicația Școala9 a pus la dispoziția cititorilor un motor de căutare interactiv, prin care părinții și elevii pot verifica câte săli de pariuri se află în jurul școlii lor. Acest demers vine în contextul în care anumite zone ale Capitalei sunt de-a dreptul „invadate” de astfel de locații, cel mai afectat fiind Sectorul 2. Aici, numărul de săli de jocuri ajunge la 142, adică aproape 20% din totalul din București, iar frecvența este de circa o sală pentru fiecare 220 de metri pătrați. În aproximativ 30% dintre școlile din acest sector, există cel puțin o astfel de locație în imediata apropiere, arătând un impact evident asupra mediului educațional și asupra elevilor.
Situația devine mai alarmantă dacă privim detaliile. În Sectorul 1, spre exemplu, există 116 spații de jocuri de noroc în apropierea unităților de învățământ, în timp ce în Sectorul 3, care are al doilea cel mai mare număr de astfel de locații – 131 — aceste cifre sunt de asemenea considerație. Chiar mai mult, în unele cazuri, distanța dintre o școală și o agenție de jocuri de noroc variază între câțiva metri și doar câteva zeci, în unele cazuri extrem de extreme, fiind mai mică de 50 de metri, iar un exemplu concret vine din Sectorul 1, unde o școală se află la doar 3,6 metri de o astfel de agenție.
Această concentrare de locații devine și mai evidentă când raportăm numărul de aparate de jocuri de noroc la populație. În Capitală, există aproximativ un aparat pentru fiecare 210 locuitori, aproape dublu față de media națională, ceea ce ridică întrebări serioase privind riscurile de tendințe de dependență și criminalitate asociate.
Chiar dacă autoritățile locale au încercat să ia măsuri, unele decizii importante, precum interzicerea păcănelelor în Sectorul 3, au fost adoptate recent, pe 11 martie, în condițiile în care hotărârile anterioare pe plan național se lovesc de obstacole legislative. În Sectorul 3, hotărârea a fost justificată prin reducerea riscului de dependență pentru tineri, dar experții avertizează că interdicțiile totale nu sunt întotdeauna soluția optimă. Criminologul Vlad Zaha afirmă într-un interviu că „interdicțiile totale la jocuri de noroc nu funcționează” și există riscul ca fenomenul să se mute în online sau în zona clandestină, dacă măsurile sunt neeficiente.
Deși autoritățile locale și organizațiile civice continuă să susțină necesitatea unei reglementări mai stricte, realitatea de pe teren arată că problema va necesita eforturi coordonate pe termen lung, bine țintite. Până atunci, numărul mare de locații de jocuri foarte aproape de școli rămâne o provocare constantă pentru întreaga societate, iar perspectivele de remediere par încă departe, într-un peisaj urban în care protejarea tinerilor și a viitorului pare a fi ultima pe listă.
Sursa: Buletin.de
