Instabilitate la vârful Agenției Naționale de Integritate: Bogdan Sticlosu, respins în lupta pentru mandatul de președinte plin
Având rolul de interimar și fiind, totodată, în fruntea Agenției Naționale de Integritate (ANI), Bogdan Sticlosu nu a reușit să obțină mandatul de președinte plin al instituției în urma unui concurs organizat recent. Votul a fost dat de către un organism-cheie din sistemul de integritate, Consiliul Național de Integritate (CNI), constituit din reprezentanți ai partidelor parlamentare și ai societății civile. Decizia vine într-un context delicat pentru ANI, o instituție criticată frecvent pentru modul în care gestionează cazurile de corupție și integritate publică.
Un concurs de selecție, o încercare de stabilizare a conducerii
Concursul pentru funcția de președinte plin al ANI a fost organizat de CNI, organ tutelar al agenției, fiecare etapă fiind urmărită cu atenție de specialiști și oficiali din domeniu. La debut, Sticlosu a fost considerat un candidat puternic datorită experienței sale în domeniu și a faptului că ocupa interimariatul postului, fiind practic persoana de facto în fruntea instituției pentru o perioadă relativ lungă. Cu toate acestea, rezultatul final a contrazis aceste așteptări, fiind clar: Bogdan Sticlosu nu a obținut votul pentru președinție în mod oficial.
Decizia de respingere a candidatului nu a fost făcută public într-un mod detaliat, însă se află în linie cu nevoia de transparență și de progrese concrete în actul managerial al ANI. În condițiile în care instituția a fost adesea criticată pentru transparența redusă și pentru ritmul lent al anchetelor, rezultatul concursului alimentează impresia unei incursiuni în incertitudine la nivelul conducerii.
Contextul politic și încercările de reforma
Rezultatul nu survine într-un context vacant. La începutul anului trecut, ANI avea un președinte numit politic, însă mandatul său a fost contestat și umbrit de acuzații de ingerință politică și de lipsă de independență. Ulterior, Sticlosu a fost numit interimar pentru a asigura continuitatea funcției și pentru a evita un vacat administrativ ce putea afecta anchetele și anchetarea cazurilor de corupție din instituție.
Însă, într-o green Open Book, acest concurs nu a reprezentat doar o formalitate: el a fost o probă pentru transparența și credibilitatea proceselor de selecție în instituțiile anticorupție. Finanțabile și sprijinite de partidele din coaliție și de societatea civilă, aceste concursuri sunt percepute intern ca fiind vitale pentru renunțarea la influențele politice în funcțiile de conducere. Rezultatul anunțat, însă, indică o posibilă persistare a anumitor riscuri de influență sau, cel puțin, de incertitudine managerială.
Implicații pentru viitorul agenției
Declinul lui Sticlosu în fața obstacolelor în procesul de selecție ridică întrebări importante despre stabilitatea și direcția pe termen lung a ANI. În condițiile în care combaterea corupției și promovarea integrității rămân priorități urgente pentru societatea românească, modul în care instituția se va reorganiza după această răsturnare de situație va avea un impact semnificativ.
Pentru moment, Agenția Națională de Integritate se află încă în faza de tranziție, urmând ca, cel mai probabil, un nou proces de selecție sau o numire politic-extinsă să fie agreată în viitorul apropiat. În tot acest timp, inspectorii și angajații care activează în cadrul instituției se află pe scena unui duel dus între așteptările cetățenilor și realitățile birocratice și politice.
Liniile de evoluție rămân în continuare incert, însă cert este că lipsa unui lider legitim și stabil ar putea încetini și mai mult progresele, atât în domeniul anchetelor anticorupție cât și în percepția publicului asupra independenței instituției. În condițiile în care eforturile de reformare și modernizare a sistemului de justiție și integritate sunt critice pentru direcția de dezvoltare a țării, această respingere în procesul de selecție reprezintă, cel puțin pentru moment, o provocare nouă pentru cei implicați în lupta anticorupție.
