Război juridic între Direcția Silvică Ilfov și Ministerul Mediului privind drumul ilegal din Pădurea Băneasa
Un conflict de proporții s-a aprins în ultimele zile între instituția publică Romsilva, prin Direcția Silvică Ilfov, și autoritățile ministeriale, după ce directorul institutiei, Cezar Răduță, a ales să atace în instanță raportul corpului de control al Ministerului Mediului. Documentul, publicat la începutul lunii februarie, a scos la iveală serioase nereguli legate de un drum construit în Pădurea Băneasa și folosit pentru accesul blocului rezidențial Greenfield, situat în apropiere.
Controverse și ilegalități în legalizarea drumului din Pădurea Băneasa
Potrivit raportului oficial al Ministerului Mediului, construcția drumului de acces nu avea autorizențe legale, iar lucrările efectuate de Romsilva au fost decontate din fondurile publice în mod ilegal. Mai grav, autoritățile au permis accesul pe un tronson de drum care în acte nici măcar nu există, aspect dezvăluit și de buletinele de București. Ministerul solicită în mod oficial demolarea structurilor ilegale, recuperarea prejudiciului produs și reîmpădurirea terenului, însă până în acest moment, Romsilva nu a luat niciun pas concret în această direcție, ci dimpotrivă, a ales să ducă procesul în instanță pentru anularea raportului.
În cadrul unei postări pe Facebook, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a criticat dur decizia directorului Cezar Răduță: „Împins de sprijinul de la conducerea Romsilva, unul dintre cei mai controversați directori ai Romsilva – domnul Răduță – director al Direcției Silvice Ilfov, care și-a bătut joc, la propriu, de pădurile din Ilfov și București, a decis să sfideze și mai mult legea.” Aceasta a subliniat că acțiunea în instanță a directorului reprezintă o încercare de a întârzie și a acoperi ilegalitățile semnalate, plătite din banii publici. Prima ședință de judecată în acest dosar va avea loc la finalul lunii, la Curtea de Apel București.
Reacția Romsilva și poziția oficială asupra drumului ilegal
După publicarea raportului, conducerea Romsilva a avut o reacție surprinzătoare, contrazicând versiunea oficială a Ministerului. Romsilva susține că drumul vizat ar fi o infrastructură moștenită din perioada comunistă și nu o construcție recentă sau ilegală. Reprezentanții celui mai mare administrator al pădurilor din România invocă documente emise în urmă cu jumătate de secol, precizând că drumul indicativ D66 F002, cu o lungime de peste 1,5 kilometri și dat în folosință în 1974, figurează în registrele oficiale ale statului încă din perioada comunistă. În plus, susțin că acest drum nu a fost vreodată retrocedat și se află în proprietatea publică a statului, fiind inclus în infrastructura forestieră de la acea vreme, fiind „o alee modernizată pentru vehicule” și „drum forestier și de agrement.”
Această poziție a fost criticată dur de specialiști și oficiali de mediu, în contextul în care raportul ministerial arată clar că infrastructura nu avea avizele și aprobările legale necesare pentru realizare, iar schimbarea categoriei de folosință a terenului nu a fost oficial aprobată, fiind doar o „invenție” în acte.
Un conflict de lege sau de interpretare istorică?
Este clar că, în această dispută, interesele nu sunt doar legate de administrarea corectă a pădurilor, ci și de interpretarea unei moșteniri administrative din perioada comunistă. În timp ce Ministerul Mediului insistă asupra faptului că drumul a fost construit fără avize și trebuie desființat, Romsilva invocă documente vechi pentru a demonstra că respectiva cale de acces există de mai bine de 50 de ani și, prin urmare, nu poate fi reconsiderată ca o construcție recentă sau ilegală.
Aceasta situație atrage nu doar atenția asupra legalității unor lucrări în fondul forestier, ci și asupra modului în care patrimoniul infrastructurii din trecut este gestionat sau interpretat în prezent. În timp ce justiția va decide dacă și în ce condiții va putea fi demolat acest drum, rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să echilibreze cerințele legii cu realitățile istorice ale administrării pădurilor din România.
Sursa: Buletin.de
