Legea pentru prevenirea epuizării profesionale, cunoscută ca legea anti-burnout, a fost respinsă de plenul Senatului, în ciuda faptului că a fost inițiată de USR. În interiorul legislativului, aproape toate partidele politice au votat fie împotriva proiectului, fie s-au abținut, demonstrând astfel lipsa de interes sau reticență față de măsurile propuse pentru protejarea angajaților de epuizarea profesională.
Respins de majoritate, proiectul USR privind burnout-ul
După aproape doi ani de dezbateri și tensiuni în mediul politic, proiectul de lege menit să prevină epuizarea profesională a angajaților a fost respins de Senat. Inițiativa USR, care urmărea instituirea unor măsuri concrete pentru gestionarea stresului la locul de muncă, nu a găsit sprijin suficient din partea colegilor de partid. Cu o majoritate categorică, senatorii au respins inițiativa legislativă, lăsând acum proiectul fără impact legislativ.
Dezbaterea s-a focusat pe necesitatea unor lege care să garanteze condiții mai bune pentru angajați, dar pozițiile partidului de guvernământ și ale celorlalte formațiuni politice au fost opuse. În discursurile din plen, reprezentanții celor mai multe partide au exprimat lipsa de sprijin pentru introducerea unor măsuri susținute de USR.
Motivele din spatele vote-ului și reacțiile politice
Partidele aflate la putere au argumentat că legislația propusă ar putea genera costuri suplimentare pentru companii și ar fi dificil de aplicat în mediul privat. În plus, oficialii au susținut că măsurile pentru prevenirea burnout-ului pot fi gestionate mai eficient prin alte mecanisme deja existente, fără a fi nevoie de o lege specială.
USR, inițiatorul proiectului, a considerat însă această decizie ca fiind o încercare de a amâna sau chiar de a ignora problema tot mai acută a stresului și a epuizării angajaților din România. Liderii partidului au afirmat că proiectul venea în sprijinul sănătății mintale a lucrătorilor și ar fi trebuit să fie susținut pentru că protejează atât angajații, cât și mediul de lucru.
Perspective și reacții din mediul sindical și al angajaților
Reacțiile din mediul sindical au fost formulate mai degrabă în sensul admiterii faptului că problema burnout-ului trebuie abordată, dar există reticențe față de anumite prevederi ale proiectului respins. Sindicaliștii au subliniat că, fără o intervenție legislativă clară, riscul de epuizare profesională va continua să crească, afectând atât sănătatea lucrătorilor, cât și productivitatea economică.
Angajații din domenii cu un nivel ridicat de stres, precum sănătatea sau educația, s-au declarat dezamăgiți de votul senatorilor, considerând că such măsuri ar fi adus beneficii concrete pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă.
Mãsuri alternative și următorii pași
Chiar dacă proiectul nu a fost adoptat, inițiativa USR poate reapare în alte circuite legislative sau poate fi reluat spre dezbatere în parlament. În același timp, autoritățile competente sunt îndemnate să găsească soluții pentru gestionarea stresului profesional în mediul de muncă, fie prin norme de sănătate și siguranță, fie prin campanii de informare și prevenție.
Responsabilii din Ministerul Muncii afirmă că prioritatea va rămâne monitorizarea stării mentale și a condițiilor de muncă, însă nu există încă un termen concret pentru adoptarea unor măsuri legislative noi în această direcție. În acest an a fost programată o consultare publică pe tema sănătății mentale în muncă, programată pentru luna mai.
