Elevii de clasa a VIII-a au susținut marți, 17 martie, simularea la matematică din cadrul Evaluării Naționale 2026, într-un moment important pentru pregătirea pentru examenul oficial din vară. Proba a fost organizată la nivel național, cu scopul de a familiariza elevii cu rigorile examenului și de a evalua nivelul lor de pregătire. Subiectele și baremele de corectare au fost publicate de Ministerul Educației, atât pe platforma specializată subiecte.edu.ro, cât și pe site-ul Digi24, fiind disponibile pentru consultare imediat după terminarea testului.
Structura și dificultatea subiectelor dezvăluite în spațiul public
Potrivit informațiilor apărute în media, evaluarea a constat în 18 exerciții și probleme, care au vizat noțiuni de geometrie, algebră și logică. La primul subiect, elevii au avut de răspuns la cinci itemi de tip grilă și de identificat dacă anumite afirmații erau adevărate sau false. Cel de-al doilea a fost format exclusiv din întrebări de tip grilă, majoritatea axate pe noțiuni de geometrie, în special pe planuri și spații. Ultimul exercițiu, cu punct de plecare un tetraedru regulat, a solicitat aplicarea cunoștințelor în geometrie în spațiu.
Structurat în mod clasic, simularea a avut un punctaj maxim de 100 de puncte, dintre care 90 de puncte pentru rezolvări și 10 puncte acordate din oficiu. Elevii au avut la dispoziție două ore pentru rezolvare, iar nota finală se calculează prin împărțirea punctajului la 10. În aceste condiții, mulți elevi au declarat că subiectele au fost provocatoare, dar în același timp exacte în ceea ce privește nivelul de dificultate pentru această etapă de pregătire.
Participarea și regulamentul probelor
Organizată în 4.545 de unități de învățământ, simularea a atras peste 144.300 de elevi, conform datelor oficiale. La nivel național, însă, peste 5.200 de elevi de clasa a VIII-a nu s-au înscris sau nu au participat, iar 3 elevi au fost eliminați pentru tentativă de fraudă. Situația privind prezența a fost în general bună, dar în unele județe, ora de referință de 15:00 a indicat absențe sau dificultăți de participare în anumite școli.
Inspectoratele școlare județene au precizat că simularea continuă miercuri, cu proba de limba și literatura maternă, fiind un test important pentru stabilirea nivelului de pregătire dar și pentru ajustarea programelor de învățare înainte de examenul real.
Reacția autorităților și a elevilor
Reprezentanții Ministerului Educației au declarat că această simulare reprezintă un instrument esențial pentru identificarea eventualelor lacune și pentru adaptarea strategiilor de învățare. „Rezultatele vor fi analizate pentru a putea oferi sprijin adecvat elevilor ce întâmpină dificultăți,” a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului.
Elevii au avut în general o reacție pozitivă față de program, dar mulți au menționat că subiectele au fost mai complexe decât cele din anii anteriori și au necesitat cunoștințe solide și o gestionare eficientă a timpului. „A fost o probă solicitată, dar importantă pentru a ști la ce să ne așteptăm,” a explicat o elevă din București, adăugând că exercițiile au acoperit o gamă largă de noțiuni, în special la geometrie.
Concluzia: un barometru pentru pregătirea de vară
Publicarea subiectelor și baremelor a fost privită ca un pas în direcția clarificării nivelului de dificultate pentru elevi și părinți, dar și ca o oportunitate de a se pregăti mai bine pentru sesiunea oficială. Deși rezultatele simulării vor putea fi consultate abia pe 30 martie, disciplina și pregătirea elevilor rămân principalele mesaje ale zilei.
Inițiativa Ministerului de a oferi transparență în privința subiectelor și baremelor reprezintă un pas clar spre o evaluare cât mai obiectivă și corectă, iar profesorii și elevii același își continuă pregătirile cu această experiență în minte, blocată în mod firesc de rigorile examenului de vară.
