La 49 de ani de la cutremurul devastator din 1977, România pare mai puțin pregătită pentru un nou seism de mare amploare. În timp ce șoaptele despre un eventual scenariu catastrofic se intensifică, experți și organizații specializate trag semnale de alarmă asupra vulnerabilității infrastructurii și a necesității unor măsuri urgente de consolidare.
Riscul la sol: clădirile vulnerabile și lipsa de acțiune
Matei Sumbasacu, inginer constructor cu masterat în analiza și structura clădirilor cu risc seismic și fondatorul organizației Re:Rise, afirmă că situația la nivel național nu s-a îmbunătățit semnificativ din punct de vedere al infrastructurii. „Avem în București peste 400 de clădiri clasificate în categoria I de risc seismic, cele mai periculoase, care sunt într-o stare extrem de fragilă. În caz de un seism major, aceste clădiri pot provoca victime și pagube serioase”, explică specialistul.
Conform datelor oficiale, lista clădirilor încadrate în categorie de risc a fost actualizată recent, însă procesul de consolidare este lent și, adesea, ineficient. În timp ce legislația prevede măsuri clare pentru aceste situații, aplicarea lor întâmpină piedici din cauze legale, administrative sau chiar economice. În București, exemplul cel mai semnificativ este problema închirierilor în regim hotelier în clădirile cu bulină roșie: chiar dacă legislația interzice închirierile pentru aceste imobile, pe platforme de profil apar în continuare sute de oferte.
„Proprietarii acestor apartamente, de multe ori cu multiple unități în același bloc, refuză să participe la consolidări, influențând deciziile adunării generale a asociației de proprietari. Ei consideră adesea că banii pentru consolidare sunt prea mulți sau că nu e nevoie. În realitate, însă, aceste blocuri reprezintă o bombă cu ceas”, punctează Sumbasacu.
Reacția autorităților și pașii intenționați pentru refacere
De ani de zile, autoritățile încercă să gestioneze problema vulnerabilității clădirilor, însă rezultate concrete întârzie. Matei Sumbasacu sugerează că unele măsuri legislative ar putea accelera ritmul de consolidare, precum introducerea unor reguli mai ferme pentru proprietari sau incentivarea intervențiilor prin facilități fiscale.
„Cea mai simplă și eficientă acțiune este creșterea coeziunii comunitare. Dacă vecinii, adunându-se într-un grup funcțional, vor susține și vor participa la consolidări, procesul se va accelera semnificativ”, explică specialistul. În plus, explicațiile despre riscurile seismice trebuie comunicate mai clar și mai frecvent, pentru a reduce rezistența la schimbări.
Ce pot face românii pentru siguranță personală
La nivel individual, pregătirea și informarea sunt cruciale. Sumbasacu recomandă cetățenilor să discute cu familia despre planuri de evacuare și locuri de întâlnire, precum și să își pregătească un rucsac de urgență, care să includă provizii pentru cel puțin 72 de ore. El subliniază că exercițiile mentale și practică pot face diferența în momente de criză.
„Nu trebuie să cumpărați kituri gata făcute. E mai valoros să vă realizați propriul rucsac, adaptat nevoilor voastre. De asemenea, trebuie să stabilim puncte de întâlnire și să stabilim reguli clare legate de comunicare în cazul unei situații de urgență”, adaugă inginerul.
Este la fel de important ca fiecare să știe dacă imobilul în care locuiește este încadrat la risc seismic și cât de grav. În București, localnicii pot verifica această informație pe site-ul Administrației pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, acolo unde clădirile sunt încadrate în patru categorii de risc, de la I (ridicat) la IV (considerat sigur).
Pericolul unui scenariu apocaliptic mai aproape decât se crede
Experții avertizează că următorul mare cutremur va avea un impact devastator preconizat. Conform estimărilor, în cazul unui seism major, între 2.000 și 3.000 de clădiri din București ar putea fi serios avariate, inclusiv unele din cele mai vechi și fragile. Aceasta înseamnă un număr foarte mare de locuințe și infrastructură afectate, cu potențial de tăiere a accesului la utilități, blocaje în trafic și riscul unor victime multiple.
„Scenariile ne arată că, dacă nu luăm măsuri acum, comunitățile noastre vor fi nepregătite și vulnerabile”, avertizează Sumbasacu. În timp ce autoritățile se pregătesc cu hărți și planuri de intervenție, responsabilitatea civică și pregătirea individuală rămân cele mai eficiente arme împotriva unei tragedii.
Faptul că situația infrastructurii nu s-a îmbunătățit substanțial, iar procesul de consolidare avansează greu, face ca pregătirea personală să devină prioritară. În final, tragerea unor lecții simple precum stabilirea unui punct de întâlnire, pregătirea unui rucsac de urgență și verificarea riscului la adresa clădirii devin cele mai pertinente măsuri pentru fiecare dintre noi în fața unui pericol de natură seismică.
