Un simbol al naturii din București s-a prăbușit. După sute de ani înălțate și martor al istoriei orașului, un copac emblematic a fost doborât marți, lăsând în urmă doar amintirea unui monument viu. Este vorba despre un stejar vechi de aproape 300 de ani, considerat unul dintre cei mai vechi și reprezentativi copaci din capitală, și totodată singurul stejar stradal din oraș, care a rezistat vremurilor și provocărilor, dar nu a mai fost salvat de această dată.
Un simbol pierdut pentru totdeauna
Vineri, în zona intersecției bulevardului Ferdinand I cu strada Horei, a fost observată căderea bruscă a acestui arbore gigantesc, o pierdere devastatoare atât pentru peisajul urban, cât și pentru memoria colectivă. Anunțul făcut de Eco-Civica a confirmat ceea ce mulți au intuțit de mult: „S-a dus un mare simbol al Bucureștiului! Stejarul, monument al naturii, de la intersecția bulevardului Ferdinand I cu strada Horei din București nu mai este!” Acest copac a fost, timp de trei secole, un martor tăcut al istoriei orașului, cu rădăcini adânci în pădurile vechi ale Vlăsiei, care acopereau odinioară întregul teren.
Birocrația și lipsa de intervenție timpurie
Drept dovadă a lipsei de reacție promptă pentru salvarea copacului, reprezentanții organizației de mediu au explicat că au inițiat demersuri pentru a-l proteja, dar acestea s-au dovedit a fi insuficiente. „Începuseră demersurile pentru salvarea copacului simbol, însă birocrația a învins acest arbore simbol”, a declarat un reprezentant Eco-Civica, adăugând că eforturile de expropriere a stației de carburanți aflată pe rădăcinile copacului au fost prea târzii pentru a opri procesul de degradeare și, în final, de prăbușire. În plus, probele de sol prelevate au arătat că pământul era atât de infestate cu hidrocarburi, încât “lua foc de la chibrit”, indicând o deteriorare extremă a mediului din jur.
Deși în urmă cu câteva luni pe loc era încă pământ, în toamna anului trecut pavajul era încă neatins, iar copacul avea încă speranța unui răgaz de conservare. Însă a fost învins de vicisitudinile vremurilor și de lipsa unor măsuri reale de protecție.
Dispreț pentru mediul înconjurător
Eco-Civica amintește un alt fapt îngrijorător: în ciuda eforturilor de conservare, zona a fost betonată complet, odată cu începerea lucrărilor de infrastructură, în ciuda faptului că în trecut acolo nu se aflase beton turnat. În opinia organizației, această acțiune demonstrează un stil de gestionare a spațiului urban și a naturii extrem de deficitare, caracterizat de o indiferență aproape criminală față de mediul înconjurător.
„Suntem printre cei mai mari distrugători de mediu și facem praf toată țara într-o indiferență criminală”, afirmă Eco-Civica. Această tragedie a exemplificat, din păcate, manipularea pașnică a patrimoniului natural, neglijența și lipsa de viziune în gestionarea resurselor urbane, chiar și atunci când vine vorba despre un simbol viețuitor de sute de ani.
Ce urmează pentru pădurea urbană?
Pierderea acestei biodiversități unice duce, inevitabil, la o întrebare: ce se va întâmpla cu restul copeților vechi ale orașului și cum se va reuși conservarea lor în condițiile unui mod de a administra din ce în ce mai puțin sensibil la mediul înconjurător și istorie?
Deși inițiative pot fi întreprinse pentru a reface și a proteja arbori de valoare, experiența recentă reafirmă că timpul pentru acțiune se rarește. Pentru București, păstrarea și promovarea acestor păduri urbane nu mai pot fi amânate. Dezvoltarea unui astfel de discurs, al respectului pentru patrimoniu și natură, trebuie să devină prioritar dacă orașul vrea să păstreze mărturii ale trecutului și să asigure un mediu sănătos pentru generațiile viitoare.
