O proteină implicată în declinul cognitiv al creierului bătrânilor
Cercetătorii au identificat o proteină numită FTL1, care pare să fie un factor cheie în procesul de îmbătrânire a creierului. La șoarecii bătrâni, nivelurile ridicate ale acestei proteine au dus la slăbirea conexiunilor neuronale și la deteriorarea memoriei. Acest indiciu deschide noi perspective în înțelegerea mecanismelor care stau la baza declinului cognitiv asociat vârstei înaintate.
Până acum, studiile au evidențiat faptul că îmbătrânirea afectează în mod deosebit hipocampul, o regiune cerebrală centrală în procesele de învățare și memorie. Echipa de cercetători de la UCSF a urmărit evoluția genelor și proteinelor din această zonă timp de mai mulți ani, constatând că o singură proteină, FTL1, se deosebea semnificativ între animalele tinere și cele în vârstă.
Nivelurile de FTL1 cresc odată cu înaintarea în vârstă, iar șoarecii mai bătrâni prezintă conexiuni neuronale mai rare și performanțe cognitive mai slabe. În experimente, creșterea nivelului FTL1 la șoarecii tineri a provocat schimbări nerealizate natural: creierul lor a început să arate și să funcționeze ca al animalelor în vârstă, iar comportamentul lor a fost influențat de această modificare.
Funcția proteinei FTL1 în degenerarea cerebrală
Studiile de laborator au demonstrat că FTL1 afectează nu doar conectivitatea între celulele cerebrale, ci și modul în care acestea utilizează energia. Celulele nervoase modificate genetic pentru a produce cantități crescute de FTL1 au dezvoltat structuri neuronale simplificate, cu extensii scurte și rare, în contrast cu rețelele ramificate și complexe ale neuronilor sănătoși.
Cea mai surprinzătoare descoperire a fost reducerea progresivă a nivelului de FTL1 la șoarecii în vârstă. La aceștia, conexiunile neuronale s-au refăcut, iar performanța cognitivă a crescut vizibil, indicând o posibilă reversibilitate în procesul de deteriorare cerebrală.
„Este cu adevărat o inversare a deficiențelor”, a declarat Saul Villeda, director adjunct al Institutului de Cercetare a Îmbătrânirii Bakar din cadrul UCSF și autor principal al studiului. Acesta a adăugat că aceste rezultate depășesc simplele treburi de prevenire, reprezentând, de fapt, o posibilă normalizare a funcției cerebrale afectate.
Posibilitatea unor terapii viitoare focusate pe FTL1
Creșterea nivelului de FTL1 nu afectează doar structura celulelor nervoase, ci și metabolismul energetic al acestora. La șoarecii bătrâni, nivelurile ridicate de proteină au dus la încetinirea metabolismului în hipocamp, ceea ce explică parte din deteriorarea cognitivă observată.
Când cercetătorii au administrat un tratament ce stimulează metabolismul celular, efectele negative ale FTL1 au fost atenuate. Aceste rezultate sugerează că intervențiile farmacologice pentru a regla nivelurile acestei proteine ar putea fi o cale de a încetini sau chiar inversa procesul de îmbătrânire cerebrală.
Villeda crede că descoperirile recente vor ghida dezvoltarea unor tratamente targetate, ce pot contracara efectele negative ale FTL1 asupra creierului. El menționează că, pentru prima dată, cercetătorii pot visa la posibilitatea de a interveni în mod specific asupra mecanismelor de îmbătrânire neuronală.
Într-o perioadă în care cercetările privind îmbătrânirea creierului se intensifică, această descoperire reprezintă un pas important spre identificarea unor soluții concrete pentru menținerea sănătății cognitive pe termen lung. Începând cu anul 2023, studiile clinice ce vizează modularea nivelurilor de FTL1 sunt în pregătire, cu speranța că vor genera tratamente eficiente în combaterea declinului cognitiv natural.
