Conform unui studiu recent, copiii care petrec mai mult de trei ore pe zi pe rețelele sociale sunt mai predispuși să sufere de depresie și anxietate în perioada adolescenței. Cercetarea indică faptul că acest efect negativ este în mod special legat de lipsa de somn cauzată de utilizarea prelungită a acestor platforme în ore târzii din noapte. De asemenea, se remarcă o legătură mai accentuată între ascensiunea sentimentelor de tristețe și anxietate și utilizarea excesivă a rețelelor sociale la fete.
Studiul, realizat de un grup de cercetători în domeniul sănătății mintale, arată că elevii care petrec peste trei ore zilnic pe platforme precum Instagram, TikTok sau Snapchat sunt mult mai susceptibili de a dezvoltă simptome de depresie și anxietate. Potrivit datelor, aceste tineri resimt o presiune mai mare legată de imaginea corporală, comparându-se frecvent cu alte persoane și suferind din cauza comentariilor negative sau a cyberbullying-ului.
Experții consideră că unul dintre cei mai mari factori de risc este lipsa de somn cauzată de utilizarea acestor rețele la ore târzii. Pe măsură ce timpul de ecran crește, și calitatea odihnei scade, ceea ce are un impact direct asupra stării de spirit și sănătății mentale. La rândul său, acest ciclu generat de oboseală accentuează simptomele depresive și anxietatea, creând un cerc vicios dificil de întrerupt.
Studii anterioare sugerau deja o diferență între efectele social media asupra băieților și fetelor, însă cercetarea recentă confirmă faptul că legătura cu depresia este mai pronunțată în rândul fetelor. În cazul acestora, presiunea socială și impactul asupra imaginii corporale sunt mai intense, ceea ce duce la o susceptibilitate mai mare la apariția problemelor de sănătate mintală.
De altfel, specialiștii în psihologie sugerează că experiențele negative generate de interacțiunile online, cum ar fi cyberbullying-ul sau compararea constantă cu alți utilizatori, pot avea consecințe pe termen lung asupra încrederii în sine și stării emoționale a adolescentelor. În schimb, băieții, deși la rândul lor vulnerabili, resimt efectele diferențiat, fiind influențați mai ales de presiunea de a fi acceptați social.
La nivel global, datele indică că impactul social media asupra sănătății mintale a adolescenților reprezintă o problemă în creștere. În România, autoritățile au anunțat recent planuri de campanii de informare și educare cu privire la utilizarea responsabilă a platformelor digitale. În plus, Ministerul Educației pregătește o inițiativă de a include educația digitală în programa școlară, începând din această toamnă, ca măsură de prevenție.
Potrivit datelor oficiale, în 2022, peste 50% dintre elevii români petreceau zilnic mai mult de trei ore pe rețele sociale, fiind un procent în creștere comparativ cu anii anteriori. La nivel internațional, studiile indică alte tendințe similare, iar specialiștii recomandă adoptarea de măsuri preventive precoce pentru a limita impactul negativ asupra sănătății mentale a tinerilor.
