Conform Economistul.ro: Uniunea Europeană menține un canal de comunicare directă cu autoritățile talibane de facto din Afganistan, dar subliniază că aceste contacte nu echivalează cu recunoașterea sau legitimarea regimului de la Kabul. Declarația vine din partea Comisiei Europene, în contextul apropierii aniversării a cinci ani de la revenirea talibanilor la putere în august 2021.
Preocupări persistente privind drepturile omului
Bruxelles-ul își exprimă în continuare îngrijorarea profundă față de încălcările sistematice ale drepturilor omului din Afganistan, punând un accent deosebit pe situația femeilor și fetelor. Uniunea Europeană continuă să solicite autorităților afgane să respecte drepturile fundamentale și libertățile tuturor cetățenilor, precum și obligațiile internaționale ale țării.
Potrivit Comisiei Europene, politica UE față de Afganistan se bazează pe un „angajament principial” („principled engagement”). Acesta presupune menținerea unor contacte operaționale cu structurile care dețin controlul în prezent, fără a le acorda însă recunoaștere politică sau legitimitate.
Dialog operațional, nu recunoaștere politică
Statele membre ale Uniunii Europene au mandatat, în septembrie 2021, ca UE să poarte acest tip de dialog operațional. Această abordare a fost stabilită pe baza unor repere clare, deși Comisia nu a oferit detalii specifice despre acestea în comunicările recente.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a subliniat distincția fermă dintre dialog și recunoaștere: „Nu recunoaștem sau legitimăm ca atare autoritățile, dar vorbim cu talibanii despre subiectele pe care le considerăm legate de valorile și interesele noastre”. Această formulă permite UE să abordeze probleme practice cu autoritățile care de facto administrează țara, fără a le conferi un statut politic formal.
Astfel de contacte devin necesare în situații care implică chestiuni umanitare, migrația sau alte domenii care necesită o interacțiune directă cu guvernarea talibană. Comisia a fost, de altfel, întrebată despre discuții recente legate de migrație purtate cu reprezentanți talibani, dar nu a oferit detalii concrete despre conținutul acestor negocieri sau despre solicitările specifice ale fiecărei părți.
Poziția comunicată de Comisia Europeană pe 11 august nu reprezintă o schimbare de politică, ci o reconfirmare a cadrului stabilit de statele membre în 2021. Această abordare permite UE să își exprime preocupările, inclusiv cele legate de respectarea drepturilor omului, în paralel cu menținerea deschisă a canalelor de comunicare necesare.
Comisia nu a prezentat evaluări care să indice o ameliorare a situației drepturilor omului, continuând să vorbească despre încălcări „sistematice și sistemice”, cu precădere în privința femeilor și fetelor. Aceasta reconfirmă că situația drepturilor fundamentale rămâne o preocupare majoră în relația UE cu autoritățile de facto de la Kabul. Nicio nouă sancțiune, modificare majoră a politicii de asistență sau schimbare a statutului relațiilor cu Afganistanul nu a fost anunțată.
UE continuă astfel să mențină o politică bazată pe două piloni simultani: posibilitatea unui dialog operațional și refuzul ferm al recunoașterii și legitimării politice a regimului taliban. Contactele vizează rezolvarea unor probleme practice, fără a reprezenta o validare a modului în care autoritățile talibane guvernează Afganistanul. Relația cu Kabulul rămâne condiționată de respectarea drepturilor afganilor și de conduita talibanilor în domeniile de interes pentru Uniunea Europeană.
Sursa: Economistul.ro
