Taxa „Temu” a îngreunat traficul de colete extracomunitare, iar efectele se resimt mai devreme decât era anticipat
Decizia guvernului român de a impune taxa de 25 de lei pe coletele venite din afara Uniunii Europene, cunoscută deja ca „taxa Temu”, a avut consecințe imediate asupra fluxurilor de marfă către România. De la 1 ianuarie 2026, acestă măsură a provocat o scădere bruscă a traficului cargo la Aeroportul Internațional Henri Coandă, încă din finalul anului trecut, cu aproape două luni înainte ca efectiv să fie aplicată. În timp ce autoritățile sperau să genereze venituri suplimentare pentru buget, realitatea devine tot mai clară: operatorii logistici au început să redirecționeze fluxurile de marfă către alte țări, în principal Ungaria, afectând în mod direct și veniturile României din taxele aeroportuare și vamale.
O migrație logistică anticipată și impact negativ asupra aeroporturilor din București
Impactul imediat al noii taxe s-a simțit clar în cifrele oficiale ale aeroportului din Otopeni. În ultimele luni ale anului trecut, volumul de marfă procesat a înregistrat o scădere semnificativă, iar tendința negativă s-a accentuat din noiembrie, cu aproape 20% mai puține colete procesate comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. Potrivit datelor, în noiembrie 2025, aeroportul a gestionat aproape 4.310 tone de marfă, față de 5.438 de tone în anul precedent, iar în decembrie, volumele au scăzut cu încă 5,5%, ajungând la o cantitate de peste 3.500 de tone.
Această reducere nu a fost o surpriză pentru specialiștii din domeniu. Asociația Comisionarilor în Vamă avertizează că, încă de înainte de aplicarea oficială a taxei, operatorii logistici au început să-și reorganizeze rutele pentru a evita noile taxe, alegând Ungaria drept punct de frontieră important pentru importurile din Asia. Astfel, bunurile sunt importate în principal prin Budapesta, unde se plătesc taxele vamale și TVA-ul, după care intră în România ca livrări intracomunitare, scutite de taxa de 25 de lei. Aceasta mutare a fluxurilor a dus la o diminuare considerabilă a încasărilor din taxele de utilizare a infrastructurii aeroportuare, ceea ce lipsește bugetul de venituri atât de la Autoritatea pentru Transporturi, cât și de la Ministerul de Finanțe.
Reacția Pieței Globale: Înființarea de entități în alte state UE
Marii jucători de pe piața comerțului online și logistică, precum Alibaba, Shein sau Temu, au reacționat rapid la anunțul guvernului român. În ciuda faptului că taxa a fost adoptată de Parlament în noiembrie 2025, aceste companii au început deja să-și înființeze entități juridice în alte state din UE, în principal în Ungaria, pentru a evita plata acestei taxe. Astfel, bunurile sunt expediate inițial către aceste noi sediilor, apoi intră în România ca livrări directe, fără a mai trece prin aeroporturi și vamă, scutite de taxa de 25 de lei.
Această strategie a dus la o pierdere semnificativă pentru bugetul național, în condițiile în care veniturile din taxele aeroportuare, precum și taxele de vamă și TVA-ul, se reduc considerabil. În plus, relocarea rutelor reduce controlul statului asupra fluxului de mărfuri și prin urmare, transparența operațiunilor logistice devine tot mai redusă, iar bugetul național pierde resurse importante.
Perspective și controverse: Controlul statului asupra Aeroportului și economia logistică
Această situație a determinat și schimbări în structura acționariatului Aeroportului din București. Guvernul a decis să răscumpere pachetul de 20% deținut anterior de Fondul Proprietatea, pentru a deveni unic acționar, mișcare care se înscrie într-un context în care statul își dorește control total asupra infrastructurii critice. În timp ce această decizie pare justificată prin nevoia de a asigura un management direct și mai transparent, efectele negative ale măsurii fiscale persistă. Impactul asupra traficului de marfă a fost unul rapid și grav, iar recuperarea pierderilor va fi, cel mai probabil, de durată.
Pe termen lung, perspectivele indică o deteriorare a poziției României ca nod logistic regional. În același timp, alte țări europene iau măsuri similare, iar rezultatele se reflectă deja într-o scădere semnificativă a volumelor de colete și a veniturilor bugetare. În absența unor soluții alternative, operatorii logistici vor continua să-și reorganizeze rutele, afectând economia locală și capacitatea României de a beneficia de fluxurile de marfă din Asia și nu numai. În ciuda eforturilor de consolidare a controlului, nevoia de a înțelege și de a adapta legislația la dinamica globalizării rămâne o provocare majoră pentru autoritățile române.
