Criza în sistemul de termoficare din București se adâncește pe măsură ce temperaturile extreme afectează funcționarea infrastructurii de încălzire
În ultimele zile, sistemul de termoficare al Capitalei a ajuns într-o zonă critică, iar problemele legate de furnizarea agentului termic devin tot mai evidente. Termocentrala București Vest, situată în cartierul Militari, a fost forțată să crească temperatura agentului termic la aproape 100 de grade Celsius, în încercarea de a compensa pierderile din rețeaua veche de conducte. Deși centralele ELCEN funcționează la parametri aproape maximali, mii de blocuri din oraș se confruntă cu calorifere abia „dezmorțite”, iar mulți locatari resimt deja efectele frigului.
Presiuni extrem de mari pe centrale și riscul de avarie
Datele din camera de comandă a CET București Vest relevă o situație deosebit de tensionată, cu capacități de producție epuizate de valul de ger care a lovit Capitala. Pe 18 ianuarie, temperatura agentului termic livrat de centrala din Militari s-a apropiat de punctul de fierbere al apei, atingând 99 de grade Celsius, cu patru grade peste nivelul minim stabilit de administratorii sistemului. În plus, monitorizarea în timp real arată că toate cele patru mari centrale ale orașului livrează apă caldă peste valorile stabilite, ceea ce indică o efort extrem de susținut de a menține funcționarea rețelei.
Chiar și CET-urile din Grozăvești și Progresu, recunoscute pentru dificultățile tehnice episodice, trimit apă la temperaturi apropiate de 98 și respectiv 97 de grade Celsius, în timp ce CET București Sud, deși a avut probleme săptămâna trecută, livrează acum la 86 de grade, depășind limita minimă de 80 de grade. Aceste cifre indică o încercare disperată a sistemului de a păstra funcțiile de bază într-un context de iarnă extrem de rece.
Sistemul pierde în mod alarmant apă, iar instalațiile sunt la limita rezistenței
Reprezentanții ELCEN atrag atenția că sistemul funcționează în condiții de precedent, pierzând în jur de 2.200 de tone de apă pe oră. Această pierdere face parte dintr-o strategie de compensare a scurgerilor din conducte vechi, care, însă, a fost depășită cu mult. În mod normal, completarea ar trebui să fie de aproximativ 1.000 de tone pe oră, însă, în prezent, sistemul trebuie să introducă de peste două ori mai multă apă pentru a menține funcționarea.
Această situație propulsează instalațiile de tratare a apei peste limita lor tehnică și riscă colapsul complet al echipamentelor. Problema devine și mai gravă în contextul în care, pentru a face față, urmează să fie introdusă în rețea o cantitate mai mare de apă rece netratată, sporind riscul de depuneri de calcar și avarii la instalațiile de ardere. În plus, dezechilibrul termodinamic cauzat de apa de retur cu temperaturi și presiuni prea mici afectează eficiența întregului circuit, crescând consumul de gaz.
Perspective și măsuri luate pentru a evita o criză majoră
Situația devine tot mai dificilă după avariile în lanț care au afectat sistemul de încălzire în această iarnă, lăsând peste 3.000 de locuințe din Sectoarele 2 și 3 fără căldură pentru mai bine de o săptămână, la începutul lunii ianuarie. Chiar dacă problema punctuală de la CET Sud a fost remediată, sistemul de încălzire din București are nevoie de timp pentru a reveni complet la parametri normali.
Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, nopțile geroase de până acum, cu temperaturi de până la -13°C, vor fi înlocuite în curând de valori mai ridicate, apropiate de -1°C și chiar mai mari, ceea ce poate oferi un oarecare răgaz pentru stabilizarea sistemului. Însă, pentru moment, nu se poate exclude riscul ca această criză să persiste dacă problemele tehnice și pierderile masive de apă nu vor fi remediate în mod eficient.
Într-un peisaj politic și tehnic tensionat, autoritățile anunță pași pentru îmbunătățirea situației, însă perioada următoare va fi decisivă pentru stabilizarea sistemului de termoficare, extrem de solicitat în condițiile în care gerul persistent pune la încercare capacitatea infrastructurii. Între timp, bucureștenii așteaptă cu speranța că măsurile luate vor aduce în sfârșit o normalizare a furnizării de căldură, pentru a putea face față, și în viitor, iernilor dure.
