Revenire nesperată a pierderilor din sistemul de termoficare al Bucureștiului: apă mai mult consumată decât în ultimii ani
După o perioadă de stabilizare aparentă, sistemul de termoficare al Bucureștiului a intrat brusc într-o nouă fază de degradare, semnalată de creșteri semnificative ale pierderilor de apă. Datele recente indică o apropiere periculoasă de pragul critic de 2.000 de tone de apă pierdute pe oră, un nivel similar cu cel din anii liminali 2021 și 2022, când sistemul s-a confruntat cu crize majore. Situația a fost confirmată de reprezentanții companiei municipale Termoenergetica București (CMTEB), în urma solicitărilor la nivel oficial, care arată că rețeaua subterană se degradează mai rapid decât poate fi reabilitată.
Rețea în colaps, pe fondul eforturilor insuficiente de modernizare
După doi ani în care Bucureștiul părea să fi reușit să țină sub control pierderile şi avariile majore, situația s-a înrăutățit vizibil. În sezonul trecut, débil performanța sistemului se reflecta prin reducerea cantității de apă utilizată, un semn clar al unei infrastructuri încă eficiente – cel puțin până în momentul recentelor avarii. În prezent însă, o avarie majoră la CET Sud lasă aproape 3.500 de blocuri fără căldură și apă caldă, fiind al doilea eveniment similar în decurs de doar 10 zile, confirmând o stare de degradare accelerată.
De fapt, o analiză a datelor furnizate de compania de termoficare arată un fapt alarmant: debitul de adaos mediu anual pentru 2024 a urcat la aproximativ 1.998 de tone de apă pe oră, o creștere cu aproape 200 de tone față de anul precedent. Aceasta denotă că, pe lângă eforturile de reducere a pierderilor, rețeaua a devenit un furtun în care se pierde mai multă apă decât s-ar putea repara în condiții normale.
Ce ascunde această „eperie” de apă și ce înseamnă pentru bucureșteni?
Dezinformarea și aparența de funcționare aproape normală pot induce în eroare. La finalul anului 2025, apelația Termoalert arăta o funcționare aproape perfectă, chiar și în condiții meteo extreme, situație care a fost posibilă doar prin pomparea în surplus a apei și livrarea agentului termic la parametri mai scăzuți decât cei normali. În realitate, aceste date ascund o presiune extrem de mare asupra infrastructurii vechi și nevitalizate, care nu mai face față.
De exemplu, centralele ELCEN nu pot susține regimul termic solicitat de Termoenergetica, livrând doar 92 de grade Celsius față de cele 93-97 grade necesare, ceea ce duce implicit la un consum crescut de apă. Motivul principal rămâne pierderile enorme din rețea, cauzate atât de fisuri, cât și de o deteriorare accelerată a magistralelor principale. Rețeaua nu doar că pierde apă, ci și humulește în mod periculos, reușind, totuși, să funcționeze cu ajutorul unor măsuri temporare și de compromis.
O istorie a degradării și ineficienței de ani buni
De când actualele probleme au devenit evidente, specialiștii și autoritățile au încercat să găsească soluții, însă multe dintre inițiative par a fi fost insuficiente. În mandatul fostului edil Sorin Oprescu, creșterile de adaos de apă erau constante, însă criza s-a accentuat în timpul mandatului Gabrielei Firea. În acea perioadă, investițiile aparent promițătoare s-au soldat cu o explozie a avariilor și o creștere exponențială a pierderilor, ajungând la peste 20% în 2019 și 2020. Chiar și după preluarea conducerii de către actualul primar, Nicușor Dan, progresul s-a făcut, dar recenta tendință ascendentă a pierderilor tiltază echilibrul în sens negativ, punând în pericol stabilitatea sistemului.
Ce urmează pentru sistemul de termoficare bucureștean?
Deși oficialii din Termoenergetica evită să avanseze cifre pentru anul în curs, având în vedere că sezonul nu s-a încheiat încă, situația este clar alarmantă. Pierderile de apă și uzura echipamentelor de pompare și distribuție afectează în mod direct bugetul local prin subvenții uriașe și costuri de mentenanță crescute.
Trecutul și prezentul indică, fără echivoc, faptul că infrastructura de termoficare a municipiului București se află într-un punct critic. Cu fiecare sezon, riscul ca problemele să devină irevocabile se amplifică, iar perspectivele pentru un sistem modern și eficient par încă departe. Restul anului va fi crucial pentru a vedea dacă măsurile de intervenție vor putea opri declinul sau dacă, din contră, ne vom confrunta cu o situație tot mai dificil de gestionat.
