Ilfovul și Turcia, parteneri în dezvoltare în ciuda crizei bugetare și a disputelor politice
Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, încearcă să își consolideze poziția în fața provocărilor financiare și politice, negociind noi parteneriate cu investitori turci. În contextul în care bugetul pentru anul 2026 stârnește controverse din cauza faptului că suma alocată județului nu satisface așteptările – Thuma solicitând o majorare cu 500% față de 2025 – oficialii de la București caută soluții pentru a dinamiza economia locală și a atrage resurse externe. În această situație, colaborarea cu investitori turci pare să fie un pilon important pentru strategia de dezvoltare a Ilfovului, un județ cu o economie în plină ascensiune, dar și cu probleme de echilibru fiscal.
Investiții și parteneriate strategice în zona Afumați
Luni, 24 februarie, Hubert Thuma a avut o întâlnire cu ambasadorul Turciei în România, Özgür Kıvanç Altan, dar și cu reprezentanții companiei turcești SU Market, activi în județul Ilfov și interesați de extinderea afacerilor în zona Afumați. Potrivit declarațiilor sale, discuțiile s-au concentrat pe facilitarea mediului de afaceri și de crearea de noi locuri de muncă. „Astăzi, la sediul Consiliului Județean Ilfov, am avut o întâlnire importantă cu Excelența Sa, ambasadorul Republicii Turcia în România, Özgür Kıvanç Altan, și cu reprezentanții SU Market, investitori turci activi în județul nostru. Discuția a fost una aplicată și productivă, axată pe investiții și pe dezvoltarea zonei Afumați. Ne dorim ca mediul de afaceri să aibă toate condițiile pentru a se extinde, pentru a crea locuri de muncă și pentru a contribui la creșterea economică a comunității locale. Atunci când investitorii își dezvoltă afacerile, întreaga comunitate are de câștigat”, a scris Thuma pe Facebook.
Ilfovul reprezintă, din punct de vedere economic, un teren fertile pentru investitori turci, având în vedere prezența a peste 17.000 de companii turcești în România și parteneriatul economic solid dintre cele două țări. În plus, județul aflat în apropierea Bucureștiului a fost numit de Thuma un „punct strategic” pentru astfel de investiții, fiind considerat un pol de dezvoltare pentru întregul areal metropolitan.
De la dezbateri fiscale, la propuneri de reforme administrative
Contextul în care aceste întâlniri au avut loc este marcat și de critica deschisă a președintelui CJ Ilfov legată de actualul mecanism fiscal. Thuma a declarat că actuala repartizare a fondurilor dezavantajează județul, fiind un dezechilibru clar între taxele plătite de locuitori și sumele care revin administrației locale. În ianuarie, acesta a menționat că 127.284 de persoane domiciliate în Ilfov lucrează în București, iar impozitul colectat de pe salariile acestor angajați nu se întoarce în proporție echitabilă în bugetul județului.
Președintele a propus chiar înființarea unui buget comun București-Ilfov și chiar un sistem de repartizare proporțională a impozitului pe venit global între cele două entități. În opinia sa, fără un Ilfov funcțional, Bucureștiul riscă să se sufocă în problemele legate de trafic, gestionarea deșeurilor și ineficiență administrativă. În prezent, Ilfovul primește doar circa 20 de milioane de euro din cote defalcate, deși legea prevede o repartizare mai echitabilă, proporțională cu populația.
Perspective și tensiuni politice
Această abordare a lui Thuma vine ca răspuns și la tensiunile din interiorul PNL, fiind invocate acuzații legate de „userizarea” partidului în susținerea unor poziții independente, precum și de atacuri la adresa premierului Ilie Bolojan, condus de aceleași obsesii pentru reorganizarea administrativ-teritorială. Thuma a criticat recent și conducerea PNL pentru ceea ce consideră a fi infiltrarea altor forțe politice în structura partidului.
În ceea ce privește relațiile politice, liderul județului nu se sfițește să-și exprime punctele de vedere, chiar dacă acestea privesc strategii mai generale. În aceeași notă, a prezentat ideea unui eventual buget comun între București și Ilfov, în cazul unei reorganizări administrative, propunând ca repartizarea impozitului să fie proporțională cu populația și implicând un transfer de resurse considerabil peste cele actuale.
Ultimele declarații indică o pincă de speranță pentru dezvoltarea economică în ciuda controverselor fiscale și politice. Însă, maturizarea acestor propuneri și implementarea lor depind de voința autorităților centrale și de capacitatea de a concilia interesele diverse ale actorilor locali și naționali. În aceste condiții, Ilfovul rămâne un teren de joc pentru strategii administrative și economice în continuă evoluție.
Sursa: Buletin.de
