Anna Bodakova, o tânără de 23 de ani, candidată pentru un loc în Parlamentul Bulgariei, se află în mijlocul unei campanii electorale intense. Participarea la protestele de anul trecut și speranța unei schimbări profunde în țară o motivează. Alegerile generale de duminică reprezintă un test important pentru viitorul politic al Bulgariei.
Tineri și speranțe la scrutin
Bodakova, proaspăt absolventă de sociologie la Universitatea din Sofia, face parte din coaliția pro-europeană „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică” (PP-DB). „Protestul este doar jumătate din muncă,” a declarat aceasta. „Cred cu fermitate în republica parlamentară. Cred cu fermitate în procesul democratic. Vreau să transform ceea ce a fost exprimat în proteste în legi și reguli.”
Alegerile de duminică sunt cele de-a opta în ultimii cinci ani. Mulți tineri bulgari, născuți în jurul anului 2000, speră ca țara lor să poată profita de valul protestelor și să facă un pas decisiv spre un viitor mai democratic, pro-european și fără corupție. Speranțele acestei generații ar putea însă să se lovească de ambițiile fostului președinte Rumen Radev. Acesta este cunoscut pentru retorica sa pro-rusă și pentru opoziția față de adoptarea euro de către Bulgaria.
Război politic și diviziuni sociale
Pentru alegători ca Aleksandar Tanev, în vârstă de 22 de ani, Radev nu este o opțiune credibilă. Acesta consideră că Radev, care a demisionat din funcția de președinte pentru a candida, „face parte din același model” de politicieni. Dimitar Keranov, cercetător la German Marshall Fund, a subliniat că alegătorii sunt divizați pe linii generaționale. „Nu cred că (Radev) ar fi votat direct de tinerii bulgari, pentru că cred că el reprezintă același status quo pe care tinerii ar dori să îl vadă demontat,” a spus Keranov.
O posibilă victorie a lui Radev ar putea crea dificultăți pentru Bruxelles. În iulie 2023, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat opinia lui Radev cu privire la sprijinul pentru Ucraina. Radev a afirmat că statutul Bulgariei de „singurul stat membru al Uniunii Europene care este atât slav, cât și ortodox de rit oriental” ar putea fi „o legătură foarte importantă în acest întreg mecanism… pentru a restabili relațiile cu Rusia”.
Provocări și perspective sumbre
Bulgaria, o țară cu 6,5 milioane de locuitori, a avut dificultăți în a depăși o criză politică prelungită. Coalițiile fragile au eșuat în mod repetat, iar încrederea în alegerile democratice a scăzut. Turn-out-ul la ultimele alegeri din 2024 a fost de doar 39%. Înaintea alegerilor de duminică, au fost arestate câteva sute de persoane pentru cumpărare de voturi, iar peste un milion de euro au fost confiscate.
Centrul pentru Studiul Democrației din Sofia a menționat că țara este vizată de o campanie de dezinformare pro-rusă și anti-occidentală. Unii analiști consideră că victoria din Ungaria, unde Viktor Orban a fost învins după 16 ani de putere, va avea un efect mobilizator în Bulgaria. Asen Lazarov, co-fondator al organizației neguvernamentale Active Politics, speră la o prezență mai mare la vot decât în trecut. Sondajele arată că formațiunea lui Radev are în jur de 30% din voturi, dar nu va obține majoritatea absolută.
