Economie

Tineri români: AI-ul fură joburile juniorilor

Conform StartupCafe: Tinerii din România se confruntă cu dificultăți majore pe piața muncii, majoritatea considerând că este mult mai greu să găsească un loc de muncă în comparație cu anul trecut. Un sondaj realizat de o platformă de recrutare, la care au participat 1.100 de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, relevă că inteligența artificială (AI) ar fi contribuit la scăderea numărului de posturi destinate juniorilor.

Dificultăți sporite în accesarea pieței muncii

Potrivit datelor comunicate de StartupCafe.ro, trei sferturi dintre participanții la sondaj au declarat că le este semnificativ mai greu să își găsească un job acum. Două treimi dintre aceștia cred că AI-ul a redus oportunitățile pentru candidații la început de carieră. Această situație este amplificată nu doar de o posibilă contracție generală a ofertelor, ci și de creșterea cerințelor angajatorilor, chiar și pentru rolurile de entry-level.

Ana Călugăru, Head of Communications la eJobs, a explicat că, deși posturile pentru candidații cu zero până la doi ani experiență continuă să reprezinte cea mai mare parte a ofertei, concurența a crescut considerabil. „La nivel general, numărul de aplicări a crescut cu 28% în perioada ianuarie – august 2026 față de același interval din 2025”, a precizat Călugăru.

Un alt obstacol major întâmpinat de tineri este întârzierea sau lipsa feedback-ului din partea angajatorilor. 59% dintre respondenți au afirmat că se confruntă cu aceste întârzieri, iar mulți nu primesc niciun răspuns după aplicare. Doar 3,5% sunt contactați în mai puțin de o săptămână, în timp ce peste un sfert așteaptă între una și trei săptămâni, iar 11,8% peste o lună.

Cerințe crescute și impactul AI asupra posturilor de juniori

Principalul motiv invocat de tineri pentru dificultățile întâmpinate este cerința de experiență anterioară, chiar și pentru pozițiile de junior, menționată de 58,6% dintre respondenți. De asemenea, tinerii consideră că salariile oferite sunt prea mici în raport cu costul vieții. Lipsa feedback-ului după interviu și procesele de recrutare lungi și complicate sunt alte probleme semnalate.

Experiența este cel mai frecvent obstacol, tinerii remarcând că angajatorii caută tot mai mult candidați cu un nivel minim de experiență. Un procent semnificativ, 32,1%, afirmă că angajatorii așteaptă ca juniorii să poată performa la nivelul angajaților mid-level. Alți factori menționați includ condiționarea de a lucra exclusiv de la birou, necesitatea unor competențe tehnice specifice și accentul sporit pe diplome și studii academice.

În ceea ce privește impactul inteligenței artificiale, 55,9% dintre tineri sunt de părere că automatizarea a afectat oferta de joburi, deoarece multe sarcini specifice pozițiilor entry-level sunt acum realizate de AI. Totuși, o parte dintre aceștia, 20,5%, văd AI-ul ca pe un instrument de lucru, nu ca pe un înlocuitor, în timp ce 14,2% nu simt încă acest efect, dar anticipează apariția sa.

Optimism moderat privind viitorul și decalajul între educație și piața muncii

Cu toate acestea, există un oarecare optimism privind viitorul pe termen mediu și lung. Doar 22,2% dintre tineri sunt foarte îngrijorați de posibilitatea ca jobul lor să fie înlocuit de AI în următorii cinci ani, în timp ce 42,1% nu se tem, considerând factorul uman esențial în domeniul lor. 35,7% sunt puțin îngrijorați, dar cred că se pot adapta.

Competențele pe care tinerii simt că le stăpânesc cel mai puțin includ utilizarea unor unelte tehnice specifice (32%), cunoașterea unei limbi străine la nivel avansat (24,2%), abilitățile de prezentare și negociere (20,3%) și gestionarea stresului și a volumului de muncă (14,8%).

Chiar și absolvenții de studii superioare se confruntă cu provocări. Jumătate dintre aceștia simt lipsa practicii, în ciuda teoriei învățate, iar 38,9% declară că au trebuit să învețe pe cont propriu tot ce le-a fost necesar la job. Doar 13,7% consideră că educația formală le-a oferit baza necesară pentru a găsi un loc de muncă.

Strategii de angajare și percepția pachetelor salariale

Pentru a-și spori șansele, 45,5% dintre tineri aplică la mai multe joburi, 30,1% accesează frecvent platformele de recrutare, iar 10,6% lucrează la proiecte personale pentru a-și demonstra abilitățile. Alți 10,6% urmează cursuri online de specializare.

În ceea ce privește pachetele salariale, 58,6% dintre respondenți le consideră foarte mici și insuficiente pentru nevoile de bază. 33,1% le găsesc mici, dar acceptabile pentru acumularea de experiență. Media salarială netă națională pentru joburile entry-level, conform datelor Salario de la eJobs, este de 4.000 de lei. Din dorința de independență financiară, 51,2% sunt dispuși să accepte un job care nu are legătură cu studiile lor.

Sursa: StartupCafe