Un incident feroviar aparent simplu, dar revelator pentru vulnerabilitățile sistemului de siguranță din infrastructura feroviară din România a ieșit recent la lumină, după ce autoritățile au publicat un raport detaliat despre o eroare care putea avea consecințe mult mai grave. Totul a început vara trecută, pe 5 iulie 2025, într-un moment în care un tren de călători aparținând operatorului privat Astra Trans Carpatic, ce venea de la Constanța, a fost trimis pe traseul greșit, circulând în direcția Chitila în loc de Gara București Nord.
Deși incidentul a avut loc aproape un an în urmă, acesta a fost abia recent destrămat în amănunt, odată cu publicarea raportului de investigație de către Agenția de Investigare Feroviară Română (AGIFER). În lucrare, se detaliază modul în care o simplă confuzie la nivelul personalului de pe teren a dus la deviarea trenului de pe ruta stabilită inițial, ceea ce ar putea servi drept lecție pentru îmbunătățirea controlului și verificărilor în sistemul feroviar românesc.
Eroare umană cu potențial dezastruasă
Rețeaua feroviară din România, una dintre cele mai vechi din Europa, funcționează cu mult mai mult decât simple mecanisme tehnice; funcționează și pe pilotajul oamenilor, iar greșelile de acest gen pot avea consecințe fatale. În cazul de față, mecanicul trenului IR 11506, care circula pe ruta Constanța – București Nord, a fost direcționat greșit de către un impiegat de mișcare, aflat în stația București Băneasa. Conducătorul trenului a fost nevoit să inverseze traseul pentru a evita o posibilă coliziune sau alte incidente mai grave.
Conform raportului, totul a început cu o confuzie la nivelul centrului de comandă, unde impiegatul de mișcare din stația CFR Pantelimon a transmis, pe cale telefonică, avizul de trecere pentru trenul IR 11506. În același timp, stația de la Băneasa a transmis avizul de plecare pentru trenul regional 10183, destinată Chitila. În momentul în care impiegatul de pe teren a înregistrat eronat avizul de trecere pentru un alt tren, greșelile s-au acumulat rapid, cauzând ca, în doar câteva minute, trenul de Constanța să fie trimis pe o rută greșită.
De la confuzie la riscuri majore pentru siguranța publică
Cea mai periculoasă componentă a întregului incident constă în modul în care o simplă eroare administrativă putea duce la o situație de criză pe șinele din capitală. În condițiile în care sistemul de semnalizare și control nu a reușit să detecteze greșeala, trenul a continuat să circule pe un traseu diferit, însemnând o potențială amenințare pentru ceilalți navetiști și personalul feroviar.
În comunicatul oficial, autoritățile avertizează asupra necesității de consolidare a procedurilor și de verificare mai riguroasă a avizelor transmise între stații, precum și a rigorii cu care personalul de pe teren gestionează aceste informații. Deși, din fericire, incidentul nu a dus la pierderi de vieți omenești sau accidente grave, riscul a fost unul considerabil, iar lecțiile trebuie extrase cu viteză pentru a preveni repetarea unor astfel de situații în viitor.
În timp ce sistemele de control au fost corectate și au fost luate măsuri pentru a evita asemenea confuzii, reacția rapidă a mecanicului, care a oprit trenul și a reorientat conducerea lui, a fost esențială pentru a diminua riscurile. În plus, autoritățile se angajează să lanseze o serie de măsuri menite să îmbunătățească fluxul de comunicare și siguranța în trafic, astfel încât orice eroare de acest gen să fie detectată și corectată în timp real.
În ultimele luni, modul în care avem grijă ca infrastructura feroviară să funcționeze în parametri optimi rămâne un subiect de importanță majoră, iar aceste incidente ar trebui să servească drept alarmă pentru o reevaluare profundă a procedurilor de siguranță. În timp ce tehnologia avansează, încrederea în oamenii care operează aceste sisteme trebuie să fie completată de controale și reguli mai stricte, pentru ca orice eventualitate neprevăzută să devină doar o pagină din trecutul vulnerabil al transportului feroviar românesc.
