Regimul iranian continuă să fie ținta unor intervenții militare din ce în ce mai agresive ale Statelor Unite și Israelului, pe fondul crizei politice și economice care a destabilizat țara în ultimele luni. Într-un anunț recent, președintele SUA, Donald Trump, a recunoscut pentru prima dată public că arme au fost trimise rebelilor din Iran, sub influența kurzilor, un popor minoritar din Orientul Mijlociu.
Această dezvăluire coincide cu intensificarea conflictului regional, după valul uriaș de proteste declanșat în decembrie, ca urmare a crizei economice severe. Protestele, însoțite de violențe și represalii dure din partea regimului, au fost soldate cu peste 3.100 de decese oficiale și zeci de mii de arestări, conform datelor ONG-urilor. În ciuda acestor măsuri, regimul ayatollahilor rămâne pe poziții ferme, susținând controlul în fața disidenței populației.
Recunoașterea implicării militare și contextul regional
Președintele Donald Trump a explicat că armele trimise de SUA, prin intermediul kurzilor, au rămas în posesia rebelilor anti-regim din Iran. El a afirmat că „Le-am trimis multe arme. Le-am trimis prin intermediul kurzilor. Și cred că (armele) au rămas la kurzi”. În timp ce țara face față protestelor interne, Washingtonul și Tel Avivul au intensificat campaniile militare asupra Iranului.
Potrivit ziarului Washington Post, Biden a încercat să-i determine pe kurzî să se alăture SUA și Israelului într-o campanie de schimbare a regimului de la Teheran. Un oficial anonim a spus că Trump le-ar fi spus kurzilor ca în această luptă trebuie să aleagă între a fi de partea SUA și Israelului sau a regimului iranian.
Implicarea kurzilor, o minoritate care susține opoziția față de actuala conducere de la Teheran, are drept scop destabilizarea regimului și sprijinirea unei eventuale schimbări de guvern. Aceasta în contextul în care regimul ayatollahilor continuă să reprime brutal manifestațiile, cu un bilanț oficial de peste 3.100 de victime, reprezentând atât manifestanți, cât și membri ai forțelor de ordine.
Impactul și urmările campaniei militare a SUA
După ce Washingtonul și Tel Avivul au lansat o campanie de bombardamente asupra Iranului la sfârșitul lunii februarie, situația politică și militară în țară s-a deteriorat și mai mult. În ciuda decimării unor lideri militari și politici, Iranul a persistat în represaliile asupra Israelului și a intereselor americane din zonă, utilizând drone și rachete.
În timp ce conducerea de la Teheran nu și-a dat vreodată învinsă, zone critice din infrastructură și forțele armate au fost afectate în urma atacurilor. Cu toate acestea, regimul nu pare să cedeze presiunii externe și continuă să-și mențină controlul asupra situației interne, chiar dacă tensiunile cosmice și regionale au crescut considerabil.
Întensificarea războiului indirect, alimentat de intervenții externe și de sprijinul acordat kurzilor, marchează o nouă etapă în conflictul irano-american. La data de 19 martie 2023, Ministerul Apărării din SUA a anunțat că va extinde operațiunile în zona Golfului Persic, ca răspuns la amenințările continue din partea Iranului.
