Trump vrea să ‘dețină’ Groenlanda pentru a contracarala Rusia și China
Președintele american Donald Trump a suscitat controverse recente prin declarațiile sale referitoare la Groenlanda, pe care le-a descris ca fiind esențială în strategia de securitate națională a SUA. În cadrul unei conferințe de presă, el a afirmat că Statele Unite trebuie să “dețină” Groenlanda pentru a preveni expansiunea Rusiei și Chinei în această regiune strategică, situată între America de Nord și Arctic.
“Țările trebuie să aibă proprietate și să își apere proprietatea, nu leasuri”, a declarat Trump, răspunzând unei întrebări din partea BBC. Acesta a adăugat că Statele Unite vor acționa “într-un mod ușor” sau “într-un mod greu”, sugerând că opțiunea achiziționării teritorului din Danemarca nu este singulară.
Îngrijorarea Danemarcei și a Groenlandei
Reacția oficialilor danezi și groenlandezi nu a întârziat să apară. Autoritățile din Danemarca și Groenlanda au subliniat că teritoriul nu este de vânzare, precizând că o acțiune militară din partea SUA ar putea submina alianța transatlantică. Liderii partidelor din Groenlanda, inclusiv cei din opoziție, au emis o declarație comună, cerând ca “disregardul Statelor Unite față de țara noastră să se încheie”. Aceștia și-au exprimat clar dorința de a fi Groenlandezi, nu americani sau danezi: “Viitorul Groenlandei trebuie să fie decis de către poporul groenlandez”.
Importanța geostrategică a Groenlandei
Deși Groenlanda este cea mai puțin populată regiune din lume, amplasarea sa strategică îi conferă o importanță considerabilă în contextul securității internaționale. Aceasta ar putea fi esențială pentru sistemele de avertizare timpurie în caz de atacuri cu rachete și pentru monitorizarea navelor în Arctic. În prezent, SUA are mai mult de 100 de militari permanenți staționați la baza Pituffik din Groenlanda, o facilitate operată din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Trump a reiterat că acordurile de închiriere nu sunt suficiente, susținând că țările nu pot intra în „afaceri pe termen de nouă ani sau chiar 100 de ani”. Liderul american a exprimat un sentiment de alarmă, afirmând că nu dorește să aibă „vecini rusești sau chinezi în Groenlanda”, adăugând: “și NATO trebuie să înțeleagă asta”.
Sprijin internațional pentru Danemarca
În fața amenințărilor articulate de către Trump, aliații Danemarcei din NATO, incluzând mari puteri europene și Canada, și-au reafirmat susținerea. Aceștia au subliniat că “numai Danemarca și Groenlanda pot decide asupra afacerilor care îi privesc” și au cerut respectarea principiilor Cartei ONU, inclusiv a suveranității și integrității teritoriale. Aceasta este o poziție importantă într-un moment în care războiul din Ucraina a amplificat tensiunile dintre Occident și Rusia.
În același timp, interesul pentru resursele naturale din Groenlanda, inclusiv mineralele rare, uraniul și fierul, a crescut. Aceste resurse devin din ce în ce mai accesibile pe măsură ce gheața se topește din cauza schimbărilor climatice, iar instituții internaționale vor începe să își coordoneze eforturile pentru a proteja această zonă de riscurile geopolitice.
Pe fundalul acestor declarații și tensiuni, secretarul de stat american, Marco Rubio, urmează să aibă discuții cu oficialii danezi în săptămânile următoare, marcând o etapă importantă în continuarea relațiilor dintre SUA și Danemarca.
Intențiile lui Trump privind Groenlanda reafirmă angajamentele globale în materie de securitate, dar subliniază și complexitatea relațiilor internaționale într-o lume în care resursele devin tot mai prețioase și competiția mai intensă.
